Kissinger a susţinut crimele în masă din Argentina în 1976-1983, arată documente desecretizate
O serie de documente proaspăt publicate au scos la iveală faptul că Henry Kissinger a susţinut şi lăudat eforturile juntei militare din Argentina de a ucide, tortura şi arunca în închisori zeci de mii de studenţi şi activişti de stânga în perioada 1976-1983.
Henry Kissinger, 13 mai în New York (Steve Mack/Getty Images)
Noi documente desecretizate au dezvăluit faptul că fostul secretar de stat american Henry Kissinger a stânjenit eforturile pentru a opri uciderea în masă a dizidenţilor de către dictatura militară în Argentina anilor 1976-1983.
Documentele Departamentului de Stat arată că relaţia apropiată a lui Kissinger cu dictatura militară a Argentinei a periclitat tentativele administraţiei lui Jimmy Carter de a influenţa regimul brutal.
Kissinger a lăudat generalii argentinieni pentru “campania împotriva terorismului”, care a inclus persoane aruncate în închisoare, tortură, şi uciderea a zeci de mii de activişti de stânga şi studenţi.
La acea vreme, Kissinger a declarat în timpul unei întâlniri private a Consiliului Argentinian pentru Relaţii Internaţionale (CARI), un grup diplomatic conservator, că “în opinia sa, guvernul Argentinei a făcut o treabă remarcabilă în privinţa eliminării forţelor teroriste”.
Chiar dacă Kissinger nu mai era în funcţie, diplomaţii americani considerau că laudele sale la adresa campaniei de suprimare desfăşurată de junta militară va încuraja noi violenţe.
Kissinger chiar a participat la Cupa Mondială de Fotbal din Argentina din 1978 la invitaţia personală a lui Jorge Videla, generalul care a supervizat dispariţia forţată a până la 30.000 de dizidenţi.
“Există un oarecare pericol ca argentinienii să folosească declaraţiile laudative ale lui Kissinger ca o justificare pentru înăsprirea poziţiei lor asupra drepturilor omului”, a declarat la acea vreme ambasadorul american în Buenos Aires, conform documentelor.
Kissinger chiar a participat la o întâlnire privată cu Videla, fără prezenţa ambasadorului american, în timpul căreia cei doi au discutat despre politica externă a administraţiei Carter. “Videla a aranjat în prealabil şedinţa astfel încât să se poată întâlni în privat cu Kissinger şi interpretul său, cu o jumătate de oră înainte de sosirea ambasadorului”, a arătat o cablogramă.
Documentele au fost publicate într-un moment în care candidata prezidenţială democrată Hillary Clinton trece barierele partinice şi face apel la Kissinger şi alţi super-grei ai taberei republicane pentru a le obţine suportul.
În timpul unei vizite în capitala argentiniană Buenos Aires în luna martie, preşedintele american Barack Obama a reiterat o promisiune de a desecretiza informaţii militare şi de spionaj cu privire la rolul Washingtonului în dictatura militară argentiniană sângeroasă.
Kissinger a primit în 1973 Premiul Nobel pentru Pace, stârnind critici vehemente deoarece se cunoştea implicarea sa în Operaţiunea Condor şi bombardamentele din Cambogia. Printr-o întorsătură hilară de situaţie, celălalt recipient al premiului din anul acela, criminalul comunist vietnamez Le Duc Tho, a refuzat onoarea, afirmând că nu doreşte să o împartă cu un maestru al politicii imorale.
