Kosovo şi Serbia semnează acorduri în privinţa energiei, telecomunicaţiilor şi a drepturilor minorităţilor etnice
În această foto, foşti soldaţi KLA transportă sicriele unor militanţi ucişi în Macedonia în timpul înmormântarii lor în Priştina, Kosovo, 26 mai 2015. (Captură Foto)
Serbia şi Kosovo au făcut marţi un pas semnificativ pentru reconciliere prin semnarea de către cele două tabere a o serie de acorduri, inclusiv pentru energie şi telecomunicaţii, ceea ce apropie Belgradul de aderarea la Uniunea Europeană, susţine International Business Times.
Sârbii din nordul Kosovo se vor bucura de mai multe libertăţi şi drepturi: îşi vor putea administra problemele legate de economia locală şi educaţie, şi în plus regiunea va avea un nou prefix internaţional. Kosovo, a cărei declaraţie de independenţă din 2008 încă nu a fost recunoscută de Serbia, a folosit până acum prefixele din Slovenia sau Monaco pentru telefonia mobilă.
Cele două tabere şi-au rezolvat de asemenea disputa legată de podul simbolic Mitrovnica, care separă comunităţile albaneze şi sârbe din nordul Kosovo.
Şefa UE pentru politică externă Federica Mogherini, care a mediat acordurile, a declarat că acestea reprezintă realizări semnificative de care vor beneficia oamenii şi care, în acelaşi timp, vor permite celor două părţi să avanseze pe drumul lor european.
Ministrul kosovar de Externe Hashim Thaci a declarat că noile acorduri “sunt în interesul Kosovo, al cetăţenilor săi şi al integrării europene a ţării”, conform Wall Street Journal.
Kosovo s-a rupt oficial de Serbia în 2008, la 10 ani după ce s-a încheiat războiul kosovar prin retragerea trupelor sârbe, după o campanie de bombardamente desfăşurată de NATO pe durata a 11 săptămâni.
Acordurile de marţi au fost încheiate cu două zile înaintea unui summit major al liderilor naţiunilor occidentale din Balcani, în cadrul căruia se vor discuta chestiuni regionale, inclusiv criza fără precedent a imigraţiei şi influenţa tot mai mare a Rusiei.
La începutul acestei luni, Parlamentul din Kosovo a aprobat un tribunal special pentru investigarea presupuselor crime de război comise de luptători ai fostei Armate de Eliberare a Kosovo (KLA) în timpul războiului.
Anul trecut, o comisie UE a descoperit că există dovezi suficiente pentru a judeca mai mulţi foşti membri seniori ai KLA pentru crime împotriva umanităţii, inclusiv omoruri extrajudiciare, răpiri, tortură, detenţie ilegală şi violenţă sexuală.
Crearea tribunalului pentru crime de război este un pas înainte către realizarea cerinţei UE pentru o mai bună aplicare a legii în această ţară. Cerinţa UE a fost impusă în cadrul unui acord semnat în 2013 pentru normalizarea legăturilor dintre cele două naţiuni, care să îi permită Serbiei să se alăture Uniunii Europene.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat: “[Încheierea acordurilor] reprezintă o mare realizare pentru întreaga Serbie şi înseamnă că nu mai există niciun obstacol în drumul Serbiei către [integrarea în] Europa”, a raportat BBC.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
