Kovesi: Prejudiciile în dosare de abuz în serviciu au depăşit 260 milioane de euro în 2016

Societatea este încă neapărată în faţa infractorilor care bagă mâna în banul public încălcând legislaţia secundară, precum cei ce achiziţionează produse la preţuri gonflate chiar de câteva sute de ori, atrage atenţia Kovesi.
Laura Codruţa Kovesi
Laura Codruţa Kovesi (Epoch Times România)

Mai mult de un sfert dintre inculpaţii trimişi în judecată în 2016 în dosarele instrumentate de DNA au comis infracţiuni de abuz în serviciu, a precizat joi Laura Codruţa Kovesi, la prezentarea bilanţului instituţiei, declaraţiile sale fiind făcute în contextul în care Guvernul a încercat, prin OUG 13, să dezincrimineze mascat infracţiunile de serviciu.

Şefa DNA a mai precizat că anchetatorii dovedesc că nu este vorba de "simple" greşeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos, prejudiciul identificat de procurorii anticorupţie, numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016, ridicându-se la peste 260 de milioane euro.

În alocuţiunea sa, Kovesi s-a referit şi la speculaţiile conform cărora Curtea Constituţională ar fi dezincriminat abuzul în serviciu, infirmând categoric această teorie.

"Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituţională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituţională aşa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituţională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înţelege cu încălcarea legii", a precizat Kovesi.

Procurorul şef al DNA a mai precizat că instanţele au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu, pentru că au încălcat legea şi 15 persoane au fost achitate, reţinându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne.

"Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislaţiei secundare, (...) ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în faţa unor astfel de practici după decizia Curţii Constituţionale de anul trecut. Vă dau câteva exemple din dosarele DNA, iar apoi, desigur, societatea trebuie să decidă dacă astfel de fapte trebuie să rămână în sfera sancţionării penale şi dacă prezintă sau nu pericol. Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate cu procente între 50% şi 800%. Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800%?", a completat procurorul-şef al DNA.