Legea imunităţii avocaţilor, întoarsă la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor

Criticată de ministrul Justiţiei, de UNJR, de DNA şi de Guvern, legea care le conferă avocaţilor imunităţi unice în UE a fost scoasă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.
Şedinţa în plen la Camera Deputaţilor
Şedinţa în plen la Camera Deputaţilor (Epoch Times România)

Controversatul proiect de lege a avocaturii, criticată pentru imunităţile spectaculoase pe care le conferă avocaţilor, a fost întors de la vot şi retrimis la Comisia Juridică, cu termen de trei săptămâni pentru un nou raport. Proiectul se află pe ordinea de zi a şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, relatează Hotnews.

Proiectul, pe care ministrul Justiţiei l-a criticat ieri susţinând că este inadmisibil ca o profesie liberală, fie şi cea a avocaţilor, să se bucure de imunitate absolută, acest lucru fiind "nemaiîntâlnit în Uniunea Europeană, cel puţin", a fost întors de la vot la cererea deputatului PNL Victor Paul Dobre. De altfel, şi copreşedintele PNL Alina Gorghiu declarase luni că proiectul este "o aberaţie" şi că trebuie ca acesta să fie întors la comisie.

Pe de altă parte, deputatul UDMR Mate András a criticat procedura de retrimitere, susţinând că informaţiile potrivit cărora avocaţii ar urma să beneficieze de o superimunitate nu sunt adevărate.

"Au apărut în spaţiul public o serie de informaţii incorecte în legătură cu legea avocaturii, pentru asta probabil se cere retrimiterea la comisie. Poate reuşesc să vă conving, în ciuda sarcinilor de partid date de anumiţi avocaţi care consideră că statul de drept constă în posibilitatea organelor de cercetare penală să intercepteze convorbirea telefonică dintre avocat şi client, adică acel procuror să ştie strategia de apărare pentru acel inculpat sau suspect. Mă întreb ce se va întâmpla dacă CEDO va condamna din nou România pe motiv că acea persoană, chiar dacă ar fi condamnată, nu are posibilitatea la un proces echitabil, pentru că partea adversă, procurorul, va şti care e strategia de apărare", a spus Mate András în plenul Camerei.

Totuşi, acest proiect a fost criticat nu doar de ministrul Justiţiei ci şi de DNA şi de Guvern. Recent, şi şefa UNJR a atras atenţia că în varianta legii aprobate de Senat s-a eliminat interdicţia avocaţilor de a fi agenţi acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor secrete. Mai mult, din textul legii s-a eliminat şi prevederea ca avocaţii să declare relaţia pe care au avut-o cu fosta Securitate comunistă.

"Colapsul comunismului a avut loc doar în urmă cu 26 de ani şi, în lipsa unei legi a lustraţiei, lucrători acoperiţi ai Securităţii comuniste au rămas activi nu doar în politică, ci şi în magistratură, continuându-şi relaţia cu serviciile secrete post-decembriste. Unii dintre aceştia e posibil să fi devenit avocaţi.", sesiza Girbovan, care a cerut Parlamentului să explice de ce vrea să permită serviciilor secrete să aibă agenţi acoperiţi printre avocaţi.

Mai mult, şi Consiliul Concurenţei şi-a exprimat critici faţă de acest proiect, cerând eliminarea din proiectul de lege a articolului care prevede că "avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul UNBR", respectiv prevederea care spune că printre atribuţiile UNBR se numără aceea de a "adopta tabloul onorariilor minimale pentru serviciile prestate potrivit legii de formele de exercitare a profesiei de avocat". Practic, Consiliul Concurenţei echivalează aceasta cu "intervenţii în piaţă" prin "stabilirea de onorarii minime pentru serviciile oferite de avocaţi, una dintre cele mai severe modalităţi de restricţionare a concurenţei şi care ar reprezenta un regres în ceea ce priveşte modul de reglementare şi de exercitare a profesiei de avocat în România".

Reamintim că proiectul de lege vizând statutul avocaţilor a fost depus încă din decembrie 2014 de un grup de parlamentari (în marea lor majoritate şi avocaţi) în frunte cu Ioan Chelaru, fostul avocat al lui Sorin Ovidiu Vantu. Acesta prevede că procurorii nu vor mai avea voie să ridice înscrisuri, să pună sub sechestru, sau să dispună confiscarea comunicărilor scrise între client şi avocat, sau a "suporturilor de sunet, imagine şi date", adică a calculatoarelor sau telefoanelor mobile aparţinând avocaţilor.

Mai mult, avocaţii nu mai răspund în faţa legii dacă nu denunţă fapte de corupţie despre care află în exercitarea profesiei, cu excepţia infracţiunilor de violenţă sau terorism.

Potrivit avocatului Dumitru Dobrev, de la casa de avocatură Dobrinescu Dobrev, dacă va fi adoptată, această lege ar putea veni mănuşă avocaţilor care acordă "consultanţă" aşa numiţilor `baieţi deştepţi` care vor să ştie cum să ungă roţile sistemului fără să-i pândească puşcăria. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici