Legea salarizării provoacă haos: Localităţi rămase fără bani de lemne, iluminat sau strângerea gunoiului
Au început să fie înregistrate dezechilibre majore după intrarea în vigoare a noii legi a salarizării unitare. În urma măririlor de salarii, lăsate practic la discreţia aleşilor locali, mai multe localităţi din ţară au fost afectate grav.
Olguta Vasilescu(Ministrul Muncii si Justitiei Sociale), (Florin Chirila/Epoch Times)
Majorările de salarii din administraţia locală, operate de la 1 iulie, dau peste cap bugetele localităţilor, în special în zona rurală. Unele comune au rămas fără bani pentru lemnele de foc, iluminatul public sau strângerea gunoiului. În zona urbană, primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene mută banii de la investiţii cheltuindu-i pe salarii, însă, mai multe localităţi din zona rurală au intrat în criză şi apelează la Guvern, relatează România Liberă.
Noua lege nu prevede practic cuantumul salariilor din administraţia publică locală, fiind stabilită doar o grilă care prezintă raportul între salarii. Aleşii locali au primit mână liberă să-şi acorde sporuri şi să decidă salariile, cu precizarea că niciun angajat nu va putea avea un salariu mai mare decât indemnizaţia pe care o primeşte viceprimarul din localitate.
Spre exemplu, salariul preşedintelui CJ Bihor, Pásztor Sandor, a ajuns la 13.050 de lei brut. Demnitarul a anunţat că instituţia pe care o conduce îşi va cheltui toate veniturile suplimentare pe care le va realiza în acest an pentru acoperirea unei "găuri" estimate la 12-13 milioane lei din bugetul de salarizare, banii urmând să fie luaţi de la investiţii şi cota ce revine instituţiei în unele proiecte europene.
La Bistriţa, banii pentru susţinerea creşterilor salariale, respectiv o sumă de 4,2 milioane de lei, au fost luaţi de la secţiunea de dezvoltare. Fondul de salarii din Primăria Galaţi va fi în 2017 cu 206% mai mult decât anul trecut, adică 42 de milioane de lei, faţă de 20,4 milioane de lei. În paralel, în ultimii ani, banii pentru investiţii au scăzut constant. Din bugetul pe 2017, de 746,5 milioane lei, 595,9 milioane lei (79,8%) sunt cheltuieli de funcţionare, iar 150,5 milioane, adică 20,16%, sunt fonduri pentru investiţii. Între timp, Primăria Galaţi a împrumutat peste 300 de milioane de lei de la CEC sau diferite bănci. Primarul din Reşiţa, Ioan Popa (PNL), a fost mandatat de consilierii locali să concedieze 40% din personalul primăriei, pentru a economisi banii pentru majorările salariale.
Efectele cele mai dure ale acestei decizii se resimt, însă, în zona rurală. Astfel, în comuna Dimăcheni (Botoşani) nu mai sunt bani pentru salarii pentru luna în curs, dar nici pentru lemnele de foc necesare încălzirii birourilor. Primăria are 15 angajaţi care riscă să nu îşi mai primească lefurile după ce salariile au fost majorate de la 1 iulie. Conform conducerii Primăriei comunei Dimăcheni, instituţia nu mai are bani de funcţionare, având deja datorii la iluminatul public, la compania care adună gunoiul din localitate şi restanţe la plata navetei profesorilor.
"După creşterile salariale care au avut loc de la 1 iulie, efortul bugetar pentru plata salariilor este de 90.000 de lei pe lună, ceea ce include salariile şi plata contribuţiilor către stat, dar noi nu mai avem bani. Am rămas fără bani după ce am crescut salariile personalului şi tot aşteptăm rectificarea bugetară. Nu ştiu cum vom plăti lunea viitoare salariile. Bugetul este gol", a explicat viceprimarul comunei Dimăcheni, Valentin Albu. Până la sfârşitul anului, primăria ar avea nevoie de 500.000 de lei, de la bugetul de stat.
Pentru a citi în continuare articolul intraţi aici.
