Livia Stanciu şi Ştefan Minea, opinii separate în cazul OUG 13. Guvernul Grindeanu, acuzat că a depăşit limitele

În scandalul OUG 13, Guvernul Grindeanu s-a situat în conflict juridic atât cu Parlamentul, cât şi cu autoritatea judecătorească, a atras atenţia judecătoarea Livia Stanciu, de la Curtea Constituţională.
Livia Stanciu
Livia Stanciu (DANIEL MIHAILESCU/AFP/Getty Images)

Curtea Constituţională a respins, pe 8 februarie, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi ale Consiliului Superior al Magistraturii pe tema OUG 13, care vizau existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între puterile statului, dând astfel muniţie PSD-ului în plin scandal declanşat de Guvernul Grindeanu. Decizia nu a fost luată însă în unanimitate, fosta şefă a Înaltei Curţi, Livia Stanciu, şi judecătorul Ştefan Minea, având o cu totul altă părere decât colegii lor.

Potrivit Digi24, Livia Stanciu consideră că sesizările depuse la Curtea Constituţională vizau competenţa Guvernului în raport cu competenţa Parlamentului, problemă "de mare însemnătate pentru însăşi existenţa statului român de drept", în condiţiile în care s-au înmulţit criticile pe tema abuzului legiferării pe calea ordonanţelor de urgenţă. Or, în această situaţie, CCR ar fi trebuit să examineze şi fondul sesizărilor depuse, nu să se limiteze la a constata că acestea nu mai au obiect prin abrogarea OUG 13.

Judecătoarea face trimitere la Decizia CCR nr. 15/2000, în care magistraţii constituţionali au arătat că "posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepţionale, să poată adopta ordonanţe de urgenţă, în mod limitat, chiar în domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discreţionar al Guvernului şi, cu atât mai mult, această abilitate constituţională nu poate justifica abuzul în emiterea ordonanţelor de urgenţă".

În acelaşi timp, Liviu Stanciu aminteşte şi de faptul că CCR a stabilit condiţiile care trebuie să fie îndeplinite, cumulativ, pentru ca Executivul să poată adopta ordonanţe de urgenţă: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, iar urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. Or, în motivarea întocmită la OUG 13, Guvernul Grindeanu invocă decizii ale Curţii Constituţionale din 2014, 2015 şi 2016.

Fosta şefă ÎCCJ atrage atenţia că, în situaţia în care sunt declarate neconstituţionale prevederi din acte normative, obligaţia punerii în acord cu Legea fundamentală, în termen de 45 de zile, se împarte între Parlament şi Guvern astfel: primul trebuie să clarifice prevederile din legi, al doilea, prevederile din ordonanţe. Iar precedentul în acest sens datează din 2010, când CCR a stabilit, în decizia nr. 415, că Executivul nu putea adopta o ordonanţă de urgenţă pentru a pune în acord cu Legea fundamentală prevederile declarate neconstituţionale din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

"Astfel fiind, recurgerea la ordonanţa de urgenţă pentru punerea în acord a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cu decizii ale Curţii Constituţionale apare ca o eludare a textului art. 147 alin.(1) din Constituţie, în interpretarea dată de Curte, justificată prin prisma unei pasivităţi a Parlamentului. Chiar în ipoteza unei «pasivităţi» a Parlamentului, Guvernul avea obligaţia să elaboreze un proiect de lege (iar nu o ordonanţă de urgenţă), lege care să fie adoptată pe calea procedurii de urgenţă, ori, in extremis, pe calea angajării răspunderii sale în faţa Parlamentului", argumentează Livia Stanciu.

"Întrucât, în cauză, Guvernul a procedat la exercitarea unei competenţe proprii, date de art. 115 din Constituţie - Delegarea legislativă, cu încălcarea limitelor constituţionale ale acestei competenţe, în sensul că a adoptat o ordonanţă de urgenţă, în absenţa vreunei situaţii extraordinare şi a urgenţei, rezultă că a încălcat competenţa de legiferare a Parlamentului", a subliniat Livia Stanciu.

Judecătorul consideră, totodată, că Executivul s-a plasat în conflict juridic de natură constituţională şi cu CSM, deoarece OUG 13 a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, CSM fiind pus în imposibilitatea de a da avizul solicitat (ordonanţa a fost adoptată la doar câteva ore după trimiterea textului la CSM).

O opinie separată faţă de majoritate a avut şi judecătorul Ştefan Minea.

"Cum nici la data şi nici în perioada de timp dinaintea adoptării OUG nr.13/2017 nu a existat o situaţie extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată şi ţinând seamă de faptul că necesitatea adoptării de urgenţă a ordonanţei nu a fost explicată şi dovedită credibil în cuprinsul actului normativ, Curtea ar fi trebuit să constate că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 a fost adoptat cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor art.115 alin.4 din Constituţie", a explicat Ştefan Minea.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne