Liviu Avram, avertisment sumbru: "RoExit, al doilea pas? Ne pregătesc în secret o coliziune brutală cu UE"

Autorităţile de la Bucureşti se angajează pe calea unei confruntări cu Comisia Europeană, a tras un semnal de alarmă jurnalistul Liviu Avram, în contextul scandalului declanşat de "lista neagră a demnitarilor condamnaţi direct de la Bruxelles."
Liviu Avram
Liviu Avram (Epoch Times România)

După "gestul de sfidare" al Curţii Constituţionale, care a rupt ambasadele cu UE în privinţa MCV, scandalul creat în jurul documentului Comisiei Europene despre care "Propaganda Mafiei" zice că era o listă neagră a demnitarilor ce trebuiau condamnaţi este al doilea episod care arată că autorităţile de la Bucureşti ne pregătesc în secret o coliziune brutală cu Uniunea Europeană, a atras atenţia, în cadrul unui editorial publicat în Adevărul, jurnalistul Liviu Avram.

Documentul este, de fapt, scrisoarea prin care Catherine Day, secretar general al Comisiei Europene, îi comunica ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, parametrii discuţiilor care urmau să aibă loc în decembrie 2012 privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Jurnalistul a făcut o serie de observaţii:

1. Din lista respectivă, Şerban Brădişteanu a fost achitat. Cum rămâne atunci cu dictarea condamnărilor de la Bruxelles? Poate ceilalţi chiar or fi furat ei ceva.

2. În cazul acestei „liste”, Comisia Europeană solicita stadiul dosarelor şi paşii procedurali care urmează în cadrul obiectivului nr. 3 al MCV, care privea corupţia la nivel înalt. Dar în acelaşi document, Comisia se interesa în acelaşi mod, indicând nume şi prenume, şi de chestii mai mărunte, cum ar fi incompatibilităţi, conflicte de interese, ridicări de imunităţi. Toate erau, de fapt, cazurile relevante în acel moment. Cum altfel se puteau evalua progresele (sau regresele) obiectivelor MCV fără să te interesezi de cazurile relevante? 3. Fiecare are libertate totală să-şi închipuie cum a ajuns documentul în presă, dar părerea mea este că acesta a fost sifonat de actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader. Problema e că înainte de a fi distribuit public, documentul trebuia mai întâi „interpretat” în mod corespunzător, altminteri n-ar fi stârnit emoţia necesară. Iar „lista neagră a demnitarilor condamnaţi direct de la Bruxelles” sună destul de convingător pentru un anumit public.

4. O dovadă în plus a unei acţiuni concertate Guvern-presă este reacţia premierului Viorica Dăncilă. În vreme ce Reprezentanţa la Bucureşti a Comisiei Europene spune că nu comentează documente atribuite unor „surse neoficiale”, doamna Dăncilă i-a trimis rapid ministrului Justiţiei o scrisoare în care îi cere să spună câte astfel de „liste negre” s-au mai primit de la Bruxelles. Scrisoarea doamnei Dăncilă a apărut instantaneu în presă, chiar înainte de a fi fost înregistrată la Ministerul Justiţiei. Deci în acest caz, sifonul pare să fi fost doamna Dăncilă. Nu mă îndoiesc că domnul Toader va executa întocmai şi la timp ordinul primit, că acum are alibi instituţional.

5. Din 2012 până acum, cu excepţia (parţială a) anului 2016, la conducerea ţării s-au aflat exclusiv guverne în care PSD a fost vioara întâi. Nu e puţin straniu că tocmai Guvernul Dăncilă - recunoscut pentru inteligenţa sa bubuitoare - vede în modul de lucru al Comisiei Europene pe MCV o imixtiune nepermisă în suveranitatea poporului român?

6. După gestul total inexplicabil (şi inelegant) al Curţii Constituţionale, care a sistat unilateral discuţiile cu Comisia Europeană privitoare la MCV, episodul „listele nege de la Bruxelles” pare a fi al doilea pas prin care autorităţile de la Bucureşti se angajează pe calea unei confruntări cu Comisia Europeană. Or angajarea României pe o asemenea cale nu se poate face, în niciun caz, prin instrumentarea unui complot atât de evident între nişte politicieni aflaţi vremelnic la putere şi uneltele lor din mass-media. Un asemenea obiectiv politic trebuie validat mai întâi la urne. Deturnarea unei ţări n-ar trebui să fie o chestie atât de simplă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne