Mafia imobiliară mai puternică decât autorităţile statului român? Bucureştiul pe lista siturilor celor mai ameninţate de distrugere (Video)

Unic în Europa prin patrimoniul său arhitectural, Bucureştiul a intrat pe lista celor mai ameninţate situri din lume a World Monument Fund.
Conferinţă de presă "World Monuments Fund nominalizează Bucureştiul printre siturile istorice cele mai ameninţate de distrugere din lume".
Conferinţă de presă "World Monuments Fund nominalizează Bucureştiul printre siturile istorice cele mai ameninţate de distrugere din lume". (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...
Se încarcă player-ul...

Patrimoniul oraşului Bucureşti este într-o situaţie dramatică, atât de dramatică încât Capitala României a fost nominalizată de World Monument Fund pe lista celor mai ameninţate situri din lume, au tras luni, un semnal de alarmă ONG-urile Pro.Do.Mo, Pro Patrimonio şi Salvaţi Bucureştiul.

Înscrierea Capitalei în lista WMF, cea mai prestigioasă organizaţie internaţională dedicată protejării patrimoniului arhitectural şi a peisajelor culturale are mai multe semnificaţii, au explicat reprezentanţii ONG-urilor.

"Această înscriere înseamnă că patrimoniul Bucureştiului e valoros, WMF alege situri şi obiective de patrimoniu care au valoare urbanistică la nivel internaţional. În al doilea rând, înseamnă că există o urgenţă şi de asemenea că există speranţă, că se poate realiza un plan viabil de conservare a patrimoniului.", a declarat Roxana Wring, preşedinte Pro.Do.Mo, ONG care alături de Pro Patrimonio a propus includerea Capitalei României pe lista WMF.

Potrivit Roxanei Wring, urgenţa şi planul de acţiuni nu pot fi realizate decât cu acţiunea concertată a autorităţilor româneşti, atât la nivel central cât şi la nivel local, acţiune care "lipseşte total", lucru demonstrat atât de modul cum arată Capitala cât şi de faptul că la conferinţa de presă de astăzi nu s-a prezentat niciun oficial de la Primărie, de la Ministerul Culturii, de la Consiliul General al Municipiului Bucureşti etc., deşi toţi au fost invitaţi.

Reamintind că WMF nu este singura organizaţie renumită la nivel mondial care avertizează asupra pericolului în care se află Bucureştiul, ICOMOS trăgând în 2014 un semnal de alarmă similar, Roxana Wring a adăugat că autorităţile nu doar că n-au mişcat nimic pentru salvarea patrimoniului construit ci au acţionat în direcţie contrară:

"Nu doar că nu s-a făcut nimic pentru ca acest patrimoniu să supravieţuiască, dar toate deciziile la nivel guvernamental au fost în direcţia opusă, s-a modificat legea urbanismului astfel încât să se revină la urbanism derogatoriu în care un privat poate să modifice legea. Acesta se manifestă mai ales în zonele protejate şi de aceea când treceţi pe stradă şi vedeţi un bloc de sticlă de 10 etaje lângă o casă de secol XIX şi vă întrebaţi cum este posibil, aşa este posibil. S-au modificat ordine de ministru prin care publicul avea acces la consultare.

Mai mult, acum se lucrează la legea construcţiilor. Nu au reuşit până acum, acum vor să scoată zonele protejate şi ariile de protecţie ale Ministerului Culturii de sub incidenţa acestuia, adică să facă cine ce vrea în zonele protejate fără să se împiedice de un aviz de la Cultură.", a declarat Roxana Wring.

Ce se poate face?

În următorii doi ani de zile, WMF poate ajuta România cu experţi în protejarea patrimoniului căci, potrivit Roxanei Wring, România nu are încă, din păcate experţi care să vină cu o abordare economică a patrimoniului, care să vină cu politici publice care să încurajeze protejarea patrimoniului. Dimpotrivă, în noul cod fiscal se introduc două măsuri care îi vor descuraja şi mai mult pe proprietarii de clădiri monument istoric să investească în renovarea proprietăţilor lor. Concret, primăriile vor avea libertatea de a renunţa la scutirea impozitului pe proprietate în ceea ce priveşte monumentele, în al doilea rând s-a decis taxa pe abandon, fără să se ia în calcul care va fi efectul asupra clădirilor cu regim de proprietate neclar, cu alte cuvinte clădiri care sunt în litigiu şi nu au proprietar.

Includerea pe lista WMF poate oferi însă soluţii: "Includerea pe lista WMF este o oportunitate, vrem să organizăm o conferinţă internaţională, vrem să organizăm şi o watch day şi să explicăm de ce acest patrimoniu este important şi vrem să organizăm un concurs internaţional pentru zona Matache", a explicat Roxana Wring.

Dacă ONG-urile pot veni cu experţi şi soluţii, la rândul lor autorităţile pot, de asemenea, lua o serie de măsuri urgente, măsuri care nu prespun costuri, cel puţin nu majore.

Astfel, Primăria Municpiului Bucureşti ar trebui să facă "ceea ce a promis de 15 ani", un inventar al zonelor protejate ar trebui să menţină scutirea de impozite pentru proprietarii de case monument istoric, ar trebui să demonteze mesh-urile şi reclamele stradale amplasate ilegal pe clădiri monument istoric şi, evident, să respecte legea, să nu mai practice urbanism derogatoriu prin aprobarea unor Planuri de Urbanism zonal ce permit rechinilor imobiliari să contruiască în zone protejate.

La rândul său, reprezentanta Pro Patrimonio, Raluca Munteanu a remarcat că autorităţile au demonstrat că sunt incapabile să aibă grijă de clădirile monument pe care le au în grijă, multe dintre acestea fiind în stare mult mai proastă decât cele proprietate privată.

În noul context creat de incendiul de la Colectiv, Raluca Munteanu a mai arată ca, după tragedia ce a îndoliat ţara, multe cafenele, spaţii culturale etc. din clădiri istorice se vor închide, deoarece primăria nu are o strategie pentru a-i stimula pe proprietari să le facă să funcţioneze în condiţii de siguranţă pentru cetăţeni. Acest lucru va fi o pierdere atât pentru imaginea Capitalei cât şi finalmente pentru buget.

"Aceste locuri aduc plus valoare Capitalei şi închiderea lor va aduce şi prejudicii economice, nu e suficient să dai amendă şi să închizi, trebuie să găseşti soluţii pentru ca locurile să se dezvolte şi să fie gestionate corect.", a declarat Raluca Munteanu.

Mafia imobiliară s-a dovedit mai puternică decât autorităţile

"Includerea de către WMF a Bucureştiul în rândul siturilor agresate nu este o chestiune care surprinde. Noi tragem semnale de alarmă de 10 ani", a declarat, la rândul său, preşedintele Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan reamintind că în 2006 Uniunea Arhitecţilor a atras pentru prima oară atenţia asupra distrugerilor de patrimoniu din România şi în special din Bucureşti, însă atât acest raport cât şi cele ulterioare, inclusiv un raport al Primăriei Capitalei, au fost ignorate.

"Cine sunt vinovaţii? Primăria Generală, avem zeci de planuri urbanistice zonale şi de autorizaţii de construire anulate de instanţă definitiv, Ministerul Culturii şi Direcţia pentru Cultură care dă avize, ISC care nu-şi exercită funcţia de control, prefectul care nu-şi exercită nici el funcţia de control şi parchetul care de asemenea nu îşi exercită funcţia de control", a afirmat Nicuşor Dan.

"E inadmisibil să ai mafie imobiliară şi niciun condamnat pe chestiuni imobiliare", a mai adăugat acesta, în viziunea căruia modul în care arată patrimoniul construit al Capitalei corelat cu faptul că nu există nicio condamnare penală arată că Mafia imobiliară a fost mai puternică decât autorităţile statului român.

Întrebat ce se poate face pentru schimbarea actualei paradigme în condiţiile în care există deja hotărâri judecătoreşti de demolare a unor clădiri ridicate ilegal şi totuşi acestea rămân în continuare în picioare, Nicuşor Dan a răspuns că soluţia cea mai simplă este schimbarea primarului Capitalei şi a oamenilor din poziţii de responsabilitate în acest domeniu.

"Hotărârile judecătoreşti trebuie puse în practică de autorităţi, ele nu le pun, ne întoarcem în instanţă şi fiindcă nici legea nu e bună ajungem ca o chestie care trebuie rezolvată într-o lună să se rezolve în 7-8 ani. Dacă luăm cazul Cathedral Plaza, care este cel mai cunoscut de noi toţi, au trebuit 4-5 ani ca să se spună că autorizaţia nu este legală, au mai trebuit 2 pentru ca primarul să fie obligat să dea o dispoziţie de demolare şi nici asta nu a fost suficient, acum trebuie o nouă hotărâre judecătorească ca să fie obligat primarul să execute acea dispoziţie de demolare la care a fost obligat. Evident, soluţia cea mai simplă este cea politică, să avem un primar, să avem o persoană responsabilă la Inspectoratul de Stat în Construcţii, la Ministerul Culturii, la Direcţia pentru Cultură, la Prefectură etc.", a concluzionat Nicuşor Dan.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne