Mii de manifestanţi basci protestează împotriva poziţiei Madridului în disputa catalană
Zeci de mii de persoane au protestat în oraşul Bilbao în regiunea autonomă Ţara Bascilor împotriva deciziei Madridului de a prelua conducerea regiunii autonome Catalonia.
Manifestanţi basci protestează împotriva răspunsului Madridului la criza catalană, 5 noiembrie 2017, în oraşul spaniol Bilbao. (Captură Imagine)
Peste 40.000 de persoane au protestat în oraşul nordic spaniol Bilbao împotriva deciziei Madridului de a impune o conducerea directă în regiunea Catalonia. Ţara Bascilor are propria sa mişcare separatistă care, timp de mai multe decenii s-a confruntat cu conflicte soldate cu victime.
Protestele împotriva modului de abordare a crizei catalane de către guvernul din Madrid s-au răspândit sâmbătă spre o altă regiune a Spaniei - pe străzile oraşului nordic Bilbao din Ţara Bascilor numeroşi manifestanţi au inundat străzile fluturând umbrele.
Potrivit publicaţiei regionale Naiz, aproximativ 44.000 de persoane au participat la protest, care a fost cerut de mai multe grupuri pro-independenţă din Ţara Bascilor, filiala regională a partidului de ultra-stânga Podemos şi câteva sindicate ale muncii.
Până recent, Ţara Bascilor a fost scena a câteva decenii de violenţe comise de grupul paramilitar ETA, soldate cu aproximativ 850 de morţi. ETA şi-a predat armele la începutul acestui an, punând astfel capăt campaniei sale de teroare, după ce regiunea a obţinut anumite concesii financiare din partea Madridului.
Organizatorii protestului de sâmbătă au afirmat că sunt furioşi pe modul în care guvernul din Madrid a preluat conducerea în regiunea Catalonia, o altă regiune autonomă în nord-estul Spaniei, după ce aceasta şi-a declarat unilateral independenţa.
Unii manifestanţi basci au purtat un banner pe care era scris mesajul „Spunem nu pentru 155. Democraţie şi dreptul de a decide”, făcând referire la Articolul 155 din Constituţia Spaniei, pe baza căruia Madridul a suspendat în urmă cu câteva zile autonomia Cataloniei. Totodată, Madridul a cerut alegeri regionale anticipate în luna decembrie în Catalonia.
La câteva săptămâni după ce Carles Puigdemont a desfăşurat un referendum pe tema independenţei regiunii, care a fost declarat ilegal de instanţele spaniole, pe numele fostului preşedinte catalan a fost emis un mandat UE de arestare, emis după ce a fugit în Belgia împreună cu patru dintre foştii săi miniştri.
Alţi nouă foşti membri ai guvernului catalan au fost trimişi la închisoare în aşteptarea potenţialului lor proces, confruntându-se cu acuzaţii de rebeliune, răzvrătire şi utilizare eronată a fondurilor publice. Unul dintre ei a fost eliberat ulterior pe cauţiune.
Extrădarea luată în considerare
După emiterea mandatului de arestare, Puigdemont şi cei patru foşti oficiali s-au predat duminică dimineaţă poliţiei belgiene.
Sâmbătă, autorităţile din Bruxelles au declarat că vor analiza dacă fostul lider catalan poate fi extrădat în Spania pentru a fi judecat.
Adresându-se mass mediei în timpul protestului din Bilbao, Arnaldo Otegi, liderul partidului basc pro-independenţă EH Bidu şi fost membru ETA care a fost închis la un moment dat, a criticat evenimentele recente din Catalonia.
„În faţa acestei situaţii este necesar ca cetăţenii basci să iasă pe străzi, aşa cum o facem noi astăzi, şi să construim un zid popular şi democratic ce ne va permite să contracarăm această situaţie”, a afirmat el.
În timp ce câteva partide politice separatiste au participat la protestul de ieri, Partidul Naţionalist Basc, care conduce regiunea autonomă, a refuzat să se implice oficial.
În acelaşi timp, Puigdemont a cerut tuturor partidelor politice pro-independenţă din Catalonia să se alăture unei coaliţii pentru a câştiga alegerile regionale din 21 decembrie.
Fostul lider catalan a declarat că va lua în considerare participarea la alegeri, chiar dacă va trebui să îşi desfăşoare din afara ţării campania electorală pentru partidul său separatist de centru-dreapta, Partidul Democrat al Cataloniei.
