Moscova pofteşte Letonia. Aceeaşi strategie a calului troian ca şi în cazul Georgiei şi Ucrainei

La începutul invaziei ruse din Crimeea, oficialii Moscovei au acordat paşapoarte doritorilor, în regim de urgenţă, în ciuda faptului că acest lucru este ilegal, pregătind terenul pentru ocupare. În prezent, presa rusă sugerează că Moscova se pregăteşte să joace cartea cetăţeniei în Estonia şi Letonia, încercând în acest fel să legitimeze o posibilă intervenţie a armatei ruse în statele baltice, reiese dintr-un articol al Euromaidanpress.

În cazul Ucrainei, în ultimele şase luni guvernul rus a susţinut că cetăţenii Federaţiei Ruse, ”etnicii ruşi indiferent de cetăţenie”, ”vorbitorii de limbă rusă”, cât şi persoanele care se identifică cu Rusia indiferent de etnie, limbă sau cetăţenie fac parte din ceea ce Putin numeşte ”lumea rusă”.

Articolul scris de Nadezhda Yermolayeva de la ”Rossiiskaya gazeta” şi publicat săptămâna trecută cu titlul ”Rezidenţii Letoniei adoptă cetăţenia rusă în număr mare” arată direcţia în care se îndreaptă guvernul rus, cât şi flexibilitatea cu care acesta defineşte ceea ce ar face parte din ”lumea rusă”.

Considerată o metodă de a pune presiune asupra ţărilor baltice, Moscova se foloseşte încă o dată de o definiţie foarte elastică încercând să justifice o posibilă implicare în statele baltice. La o analiză a situaţiei din Ucraina şi a articolului scris de Yermolayeva, probabil în urma ordinului de la Kremlin, se pot vedea indicii privitoare la strategia pregătită de Rusia împotriva Letoniei.

Potrivit lui Yermolayeva, ”fiecare al 50-lea rezident din Letonia este cetăţean al Rusiei”, iar numărul lor ”creşte de la an la an”. Jurnalista mai precizează, citând specialiştii, că cetăţenii Letoniei cât şi non-cetăţenii ei primesc acum tot mai multe paşapoarte ruse. Din sursele proprii, aceasta mai precizează că ”autorităţile letone se gândesc deja la asta”.

O parte dintre cei care adoptă cetăţenia rusă o fac din motive pur economice: vârsta pensionării în Letonia creşte, iar prin schimbarea cetăţeniei se poate obţine pensia mai rapid. De asemenea, ziarul rus mai arată că număr celor care adoptă cetăţenia rusă este acum îndeosebi de mare în Latgale, ”regiunea cea mai estică şi cea mai săracă” a ţării.

Potrivit statisticilor furnizate de Yermolayeva, 13% din populaţia Letoniei, adică 288.000 de persoane, nu sunt cetăţeni ai ţării. În majoritatea cazurilor, aceste persoane au fost mutate în Letonia atunci când ţara s-a aflat sub ocupaţie sovietică, iar potrivit legii internaţionale ele nu se încadrează în normele pentru cetăţenie.

Iar Letonia, ca şi alte state ex-sovietice, este vulnerabilă în special din cauza deportărilor şi a reformelor implementate de Uniunea Sovietică după al Doilea Război Mondial. Începând din anul 1945, între 190.000 şi 230.000 de letoni au fost întemniţaţi sau deportaţi în lagărele de concentrare din Siberia.

Planurile actuale ale lui Putin mai sunt sprijinite şi de alte programe impuse de dictatorul rus Iosif Stalin. Impunerea unui program extensiv de bilingvism a limitat folosirea limbii letone în mod oficial în favoarea limbii ruse, care se presupunea a fi limba principală.

Rusificarea forţată

Până în 1959, URSS-ul a dus o politică de rusificare. Aproximativ 400.000 de persoane au fost aduse în ţară din fostele republici sovietice, scăzând astfel numărul populaţiei letone până la 62%.

Multe dintre aceste persoane sunt loiale Letoniei, însă se opun ideii că trebuie să aplice pentru cetăţenie şi nu o pot primi automat, susţine Yermolayeva. Dar în acelaşi timp, adaugă aceasta, acesta este cel mai ”privilegiat grup” deoarece are dreptul să călătorească liber în Europa şi poate intra în Rusia fără viză. Aceste privilegii ale non-cetăţenilor letoni, care sunt practic un caz unic în UE, oferă o mai mare permeabilitatea a graniţei ruso-letone şi ca urmare facilitează intrarea ”omuleţilor verzi” folosiţi de Moscova.

”În Estonia”, a continuat jurnalista din Moscova, ”numărul non-cetăţenilor este mai mic decât în Letonia” – numai 7% din populaţie intră în aceea categorie. Dar, în acelaşi timp, numărul ”cetăţenilor ruşi este mai mare” decât în Letonia – de 7% potrivit Institutului Baltic pentru Ştiinţe Sociale.

Motivul pentru diferenţa dintre numărul de persoane fără cetăţenie şi cei cu cetăţenie rusă este şi rezultatul deciziilor adoptate de cele două ţări după 1990. Iar această situaţie mai are o altă consecinţe importantă: în Estonia, nu există ”partide politice pro-ruse independente şi puternice”, dar în Letonia există.