Nicuşor Dan: Hoţii îşi freacă deja mâinile de bucurie! Ce au făcut PSD-ALDE e practic o invitaţie la infracţiuni

Prin modificările aduse la Codul de Procedură Penală, inculpaţi şi infractori primesc mai multe drepturi, în timp ce procurorii au mult mai puţine pârghii, a avertizat deputatul Nicuşor Dan, după votul de luni seară din Parlament.
Liviu Dragnea
Liviu Dragnea (Nicuşor Dan)

Coaliţia PSD-ALDE a dat o lovitură puternică statului de drept, odată cu adoptarea modificărilor la Codul de Procedură Penală, a atras atenţia, pe pagina sa de socializare, deputatul Nicuşor Dan.

"Aceste modificări, amplu criticate la nivelul organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, reprezintă practic o invitaţie la infracţiuni, deoarece procurorii vor fi legaţi de mâini în lupta lor cu infractorii. Mai multe drepturi pentru inculpaţi şi infractori, mai puţine pârghii pentru procurori. Aceasta este concluzia modificărilor făcute de coaliţia de guvernare la Codul de Procedură Penală", a declarat Nicuşor Dan.

În opinia deputatului, miza este fără îndoială apărarea celor care au comis infracţiuni şi care acum caută să-şi rezolve problemele juridice modificând legile, în scopul de a le face mai blânde cu cei care încalcă legea.

"Hoţii îşi freacă deja mâinile de bucurie, aşteptând punerea în practică a acestor modificări. Costurile vor fi însă imense pe termen mediu şi lung, deoarece credibilitatea unei ţări se câştigă greu şi se pierde extrem de uşor. Iar PSD şi ALDE tocmai rostogolesc viitorul ţării pe toboganul neîncrederii", a afirmat Nicuşor Dan.

Fondatorul USR a prezentat, pe scurt, 11 modificări din noul Cod de Procedură Penală "care le dau curaj infractorilor":

1. Interzicerea publicării informaţiilor despre dosare penale în curs. Această măsură se aplică inclusiv jurnaliştilor şi reprezintă o limitare a libertăţii de exprimare.

2. Suspiciunea rezonabilă este înlocuită peste tot cu indiciile temeinice. Este încălcat un principiu de drept, potrivit căruia temeinicia este verificată într-o fază ulterioară, prin coroborarea probelor, suspiciunea rezonabilă fiind suficientă pentru demararea cercetării. Este agresată limba română, suspectul nemaifiind persoana pentru care există o suspiciune, ci persoana pentru care există indicii temeinice că a săvârşit fapta. Concret:

- pentru a proteja un martor, nu mai ajunge suspiciunea rezonabilă că este în pericol, trebuie aduse indicii temeinice;

- pentru o percheziţie, în situaţia în care viaţa sau integritatea cuiva este în pericol (exemplu: trafic de persoane), nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, este necesar să existe indicii temeinice;

- pentru a dispune o expertiză toxicologică nu mai sunt suficiente suspiciuni rezonabile cu privire la o intoxicaţie, trebuie indicii temeinice;

- pentru mandatul de percheziţie nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, trebuie aduse indiciile temeinice (exact cele posibil a fi găsite în urma percheziţiei);

- pentru măsuri preventive (de exemplu suspect periculos, care ar putea fugi), nu sunt suficiente suspiciuni rezonabile, trebuie motive temeinice;

- pentru măsuri preventive (de exemplu suspect periculos, care ar putea fugi), pătrunderea organului într-o locuinţă se poate face doar în baza unor indicii temeinice, nu doar în baza unei suspiciuni rezonabile;

- în cazul cererilor de strămutare a judecării cauzei, suspiciunea rezonabilă de imparţialitate poate fi probată, indiciile temeinice practic niciodată, deci instrumentul strămutării cauzei este golit de conţinut.

3. Condamnarea trebuie dovedită în integralitate prin probe, şi nu dincolo de orice îndoială rezonabilă (în cazul Elodia de exemplu, a fost o condamnare dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă).

4. Suspecţii şi inculpaţii vor participa la audierea martorilor, cu posibilitatea intimidării acestora. Până acum doar avocatul lor putea să o facă.

5. Grija pentru inculpaţi este evidentă. Audierea nu poate dura mai mult de 6 ore, putând fi reluată doar după o pauză de cel puţin 12 ore.

6. Înregistrările dintr-un caz, care conduc la descoperirea altei infracţiuni, nu pot fi folosite pentru dovedirea noii infracţiuni.

7. Denunţul nu poate fi făcut decât în termen de 6 luni de la data faptei, pentru a putea fi folosit de denunţător la reducerea pedepsei sale. De cele mai multe ori, denunţătorul nu mai este în termenul de 6 luni când este el însuşi cercetat şi poate folosi denunţul la reducerea pedepsei sale, deci este golită de conţinut instituţia reducerii pedepsei prin denunţ.

8. Cercetarea in rem nu poate dura mai mult de 1 an, iar dacă după acest termen procurorul nu are suficiente probe pentru începerea urmăririi penale cu privire la persoană, este obligat să claseze. Prevederea contravine filozofiei termenului de prescriptive.

9. Ulterior clasării de către procurorul de caz, procurorul ierarhic superior nu mai poate redeschide cauza pe interpretarea ei în fapt şi în drept, ci doar în situaţia apariţiei unor elemente noi. Deci, dacă procurorul de caz comite o eroare de apreciere în favoarea inculpatului, ea nu poate fi reparată din oficiu de prim procuror.

10. Dacă prima instanţă a dispus achitarea, instanţa de apel nu poate dispune condamnarea în urma reaprecierii în fapt şi în drept, ci doar în urma apariţiei unor elemente noi. Această prevedere contravine flagrant principiilor de drept cu privire la apel.

11. Măsură cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea. A fost introdus un motiv nou de revizuire: dacă nu toţi judecătorii din complet au semnat hotărârea, se poate solicita revizuirea. Prevederea este în totală neconcordanţă cu practica instanţelor.