Oameni de ştiinţă chinezi au injectat maimuţe cu gene de creier uman. Cercetători occidentali consideră experimentele nechibzuite

Maimuţă macac
Maimuţă macac (Getty Images)

Oameni de ştiinţă din sudul Chinei au afirmat că, după ce au creat câteva “maimuţe macac transgenice” purtătoare ale unor copii ale unei gene umane legate de dezvoltarea creierului, maimuţele s-au comportat mai bine la un test de memorie, au manifestat o memorie mai bună pe termen scurt şi au avut timpi de reacţie mai rapizi comparativ cu maimuţele testate care nu au suferit modificări genetice. Mai mult, creierul maimuţelor a avut nevoie de o perioadă mai mare de timp pentru a se dezvolta, similar creierul unui copil, potrivit site-ului Zero Hedge.

Gena MCPH1 a fost introdusă cu succes la 5 din 11 embrioni de maimuţe folosind “transfecţia cu vector lentiviral”. Un derivat al genei numit haplogrupul D a apărut în urmă cu aproximativ 37.000 de ani în întreaga lume, cu excepţia Africii subsahariene.

“Aceasta a fost prima încercare de a înţelege evoluţia cognitivă umană folosind un model de maimuţă transgenică”, a afirmat geneticianul Bing Su de la Institutul de Zoologie Kunming.

Experimentele, descrise pe 27 martie în jurnalul National Science Review din Beijing şi raportate iniţial de mass media chineză, rămân departe de a indentifica secretele minţii umane sau de la a provoca o revoltă a primatelor inteligente.

În schimb, câţiva oameni de ştiinţă occidentali, inclusiv unul care a colaborat la cercetare, au declarat că experimentele sunt nechibzuite şi au precizat că pun sub semnul întrebării etica modificării genetice a primatelor, o zonă în care China a preluat un avantaj tehnologic, potrivit MIT Technology Review.

“Utilizarea maimuţelor transgenice pentru a studia genele umane asociate cu evoluţia creierului este o cale foarte riscantă”, a declarat geneticianul James Sikela la Universitatea din Colorado, care efectuează studii comparative asupra primatelor. El este îngrijorat că aceste cercetări vor deschide calea unor modificări extreme.

"Este o problemă clasică cu pante alunecoase şi ne aşteptăm să reapară ​​pe măsură ce se urmăreşte acest tip de cercetare", a adăugat Sikela.

Cercetările care folosesc primate devin tot mai dificile în Europa şi Statele Unite, însă China s-a grăbit să aplice pe animale cele mai noi instrumente de înaltă tehnologie privind ADN-ul. China a fost prima ţară care a creat maimuţe modificate cu instrumentul de editare a genelor CRISPR şi, în luna ianuarie a acestui an, un institut chinez a anunţat că a produs 6 clone ale unei maimuţe cu o afecţiune mintală severă, precizează MIT Technology Review.

“Este îngrijorător faptul că domeniul este dezvoltat într-o asemenea manieră”, a precizat Sikela.

Oamenii de ştiinţă au căutat de mult timp genele care, potrivit teoriei evoluţioniste, au determinat creierul uman să devină mai inteligent, pe când creierul cimpanzeului şi al altor maimuţe au răms în urmă în pofida faptului că genele noastre au similarităţi de aproximativ 98%. Potrivit lui Sikela, obiectivul din spatele experimentului este de a localiza “bijuteriile genomului nostru”, sau ADN-ul care face oamenii unici.

O genă populară cunoscută sub numele de FOXP2 – “gena limbajului” – a fost potenţial legată de vorbirea umană. MIT Technology Review a precizat că o familie britanică ai cărei membri au moştenit o versiune anormală a genei a avut dificultăţi de vorbire.

Între timp, geneticianul Bing Su s-a concentrat pe o genă diferită – MCPH1 – pe masură ce bebeluşi născuţi cu versiuni deteriorate ale genei au în mod regulat un capul mic.

Luând în consideraţie experimentele lor, echipa de oameni de ştiinţă chinezi s-a aşteptat ca maimuţele transgenice să îşi dezvolte inteligenţa şi să aibă un creier mai mare. Din acest motiv, ei au supus maimuţele unei investigaţii RMN pentru a le măsura nivelul substanţei albe din creier şi le-au supus unor teste de memorie computerizate. Potrivit raportului echipei, maimuţele transgenice nu au avut creiere mai mari, dar au obţinut rezultate mai bune la un test de memorie pe termen scurt, descoperire pe care echipa o consideră remarcabilă, conform MIT Technology Review.

Cercetarea lui Su a fost criticată în cadrul comunităţii ştiinţifice. Programatorul Martin Styner de la Universitatea din Carolina de Nord, care de fapt a participat la acest studiu instruind studenţii chinezi să extragă datele despre volumul creierului din imaginile RMN (şi a luat în considerare eliminarea numelui său din lucrare), a afirmat: “Există o serie de aspecte ale acestui studiu pe care nu l-aţi putea face în SUA. Studiul a generat întrebări în legătură cu tipul de cercetare şi dacă animalele au fost îngrijite în mod corespunzător”.

Următoarea ţintă genetică a cercetărilor lui Su? SRGAP2C – o variantă de ADN care a apărut în urmă cu peste 2 milioane de ani şi este numită “întrerupătorul uman” sau “veriga genetică lipsă” datorita potenţialelor legături cu inteligenţa umană.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință