ONU face verificări în spitalele de psihiatrie din România

Specialiştii ONU şi Amnesty International fac verificări la spitalele de psihiatrie din România, după ce presa a semnalat că de multe ori bolnavii internaţi în astfel de unităţi sunt legaţi, bătuţi ori înfometaţi. Ministerul Sănătăţii ţine la secret controalele.
Copil internat în centru pentru persoane cu dizabilităţi.
Copil internat în centru pentru persoane cu dizabilităţi. (crj.ro)

Organizaţia Naţiunilor Unite a demarat verificări în spitalele de psihiatrie din România, relatează B1 TV. Verificările vizează eventuale nereguli şi abuzuri din unităţile medicale, după ce în mass - media au apărut mai multe investigaţii, dezvăluind rele tratamente şi decese suspecte în spitalele de psihiatrie din ţara noastră.

Delegaţia ONU se află în România până pe 12 mai şi face verificări în spitalele de psihiatrie din toată ţara. Potrivit sursei citate, specialiştii străini au descins deja la Socola - Iaşi şi la spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, din judeţul Dolj. La Socola, pe lângă delegaţia ONU, la control au fost prezenţi şi membri ai organizaţiei pentru drepturile omului Amnesty International.

Controalele au loc în mare secret. Ministerul Sănătăţii a evitat să vorbească despre controalele ONU până acum, iar surse medicale din interiorul spitalelor de psihiatrie le-au declarat jurnaliştilor de la Europa FM că directorilor li s-ar fi spus de la Bucureşti să nu sufle o vorbă despre verificări.

România a fost condamnată de CEDO după cazul Poiana Mare, unde pacienţii erau ţinuţi şi trataţi în condiţii inumane. Doar în primele două luni ale anului 2004, în spital au murit 17 pacienţi, în timp ce în 2003 alţi 80 decedaseră în condiţii suspecte.

Merită menţionat în context că o serie de investigaţii media au arătat că, la mai bine de două decenii de la momentul când reporterii de la Spiegel TV surprindeau într-un documentar filmat în România, la Cighid, imagini cutremurătoare - copii orfani zăcând în fecale, legănându-se obsesiv în paturi ruginite, cu gratii - situaţia s-a schimbat, însă nu suficient.

În România, ţară membră UE, încă există aşa-zise centre de recuperare, în care oamenii sunt ţinuţi în lanţuri, fără apă şi căldură, copiii sunt legaţi de paturi sau uşi, suprasedaţi iar uneori persoanele internate în astfel de centre sunt traficate pentru sex şi cerşetorie.

Abuzaţi, agresaţi, izolaţi, neavând cui să se plângă, pacienţii din centrele pentru persoane cu dizabilităţi mintale suferă neştiuţi de nimeni şi mor la fel de neştiuţi, fără ca (mai) nimeni să-şi pună întrebări despre cauzele ce au dus la decesul acestora.

25.000 de copii şi adulţi cu dizabilităţi mintale trăiesc la această oră în 717 centre ce funcţionează în regim privativ de libertate.

Potrivit unor anchete realizate de Centrul de Investigaţii Media cu sprijinul Centrului de Resurse Juridice (CRJ), 4.500 de persoane şi-au pierdut viaţa în aceste centre doar în perioada 2010 - 2015, fără ca autorităţile să fi sesizat decesele ca fiind suspecte, conform normelor legale.

Merită menţionat că NU toate Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) au comunicat datele care li s-au solicitat, deci numărul morţilor poate fi mult mai mare.

Potrivit jurnalistului Ovidiu Vanghele, autor al unor investigaţii incendiare pe acest subiect, una dintre cele mai mari probleme care se ridică este că, în ciuda numărului mare de decese, la nivelul ţării nu au fost declanşate mai mult de 100 de anchete, deşi legea prevede că în orice centru în care eşti privat de libertate autoritatea judiciară trebuie să verifice decesele.

Recent, după 13 ani, sute de vizite în centre pentru persoane cu dizabilităţi mintale, peste 11.000 de semnături strânse pe o petiţie, aducerea subiectului în atenţia mass-media etc., Centrul de Resurse Juridice - oganizaţie care a făcut eforturi uriaşe pentru a veni în sprijinul celor internaţi în aşa-zise centre de recuperare - a reuşit să obţină o lege care prevede înfiinţarea unui Mecanism Independent de Monitorizare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi mintale institutiţionalizate.