Oprea apasă pedala populismului. Pe rol, taxarea marilor averi şi proiectul ''primul loc de muncă''
Gabriel Oprea (Epoch Times România)
Preşedintele UNPR, generalul Gabriel Oprea, a declarat sâmbătă, la Costineşti, că printre priorităţile formaţiunii pe care o conduce, în următoarea sesiune parlamentară se numără proiectul privind taxarea marilor averi şi primul loc de muncă, relatează Mediafax.
“Avem şi credem că vom primi tot sprijinul pentru o lege care interesează românii. Peste 80 la sută din români îşi doresc taxarea marilor averi. Legea sută la sută UNPR - primul loc de muncă, mai ales pentru tineri, avem nevoie ca tinerii să rămână în ţară. Bineînţeles că sprijinim toate proiectele coaliţiei, iar în plan general toate problemele pe securitate naţională ale preşedintelui României fiindcă este ales de poporul român”, a declarat Gabriel Oprea, la Şcoala de vară a UNPR, de la Costineşti.
Generalul a mai precizat că un alt proiect iniţiat de UNPR este scăderea vârstei de la 18 la 16 ani pentru a putea vota.
Totodată, liderul UNPR a anunţat lansarea în dezbaterea publică a planului naţional “Siguranţă şi Prosperitate pentru România”.
Reamintim în context că acest plan al UNPR, care, potrivit lui Oprea, vizează "renaşterea naţională", a fost lansat pe 18.08. 2015, pe fundalul scăderii accelerate a popularităţii premierului Ponta, partener de guvernare al UNPR.
În contextul în care Gabriel Oprea, a cărui stea se ridică pe măsură ce premierul pare să piardă tot mai mult teren, a pornit o amplă campanie de prezentare a partidului său ca partid "pe propriile picioare", un partid independent care se supune doar interesului national.
Dacă până la decăderea premierului Ponta, UNPR-ul era perceput ca un partid lipsit de identitate proprie, al cărui principal rol este să asigure majorităţi în Parlament pentru formaţiunea aflată la putere, Oprea şi-a anunţat acum propriul program naţional, marjând pe idei populiste, cu succes garantat la electorat, precum orientarea spre familie, protejarea în economie a interesului naţional şi nu al corporaţiilor străine, cum se întâmplă în prezent, asumarea destinului său istoric în special în relaţia cu Moldova de peste Prut etc.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
