Parlamentul ucrainean adoptă o rezoluţie împotriva agresiunii militare ruseşti
Militanţi separatişti pro-ruşi în oraşul Doneţk din estul Ucrainei. (Captură Foto)
Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă) a adoptat marţi o rezoluţie privind “respingerea agresiunii militare ruseşti şi depăşirea consecinţelor acesteia”, deşi Moscova neagă în mod oficial astfel de declaraţii din partea Kievului, susţine agenţia rusă de ştiri TASS.
Rezoluţia a fost adoptată cu 259 de voturi, deşi minimul necesar adoptării a fost 226.
O notă explicativă susţine că proiectul de lege urmăreşte să creeze “o bază legală pentru ca Federaţiei Ruse să i se poată prezenta obiecţii consolidate în legătură cu agresiunea armată [rusă] împotriva Ucrainei.”
Legiuitorii ucraineni cer ca Rusia să elibereze imediat toţi prizonierii de război şi să îşi retragă toate unităţile armate de pe teritoriul ucrainean. Ei mai cer ca Rusia să implementeze acordul de pace de la Minsk în ceea ce priveşte restabilirea deplină a controlului Kievului asupra frontierei ucrainene de stat.
În cazul în care Rusia nu va pune capăt agresiunii militare împotriva Ucrainei, Rada Supremă îndeamnă comunitatea internaţională la înăsprirea sancţiunilor faţă de Federaţia Rusă ca stat agresor, la accelerarea furnizării către Kiev a unei asistenţe financiare extinse şi la livrări de arme, având în vedere că ţara se opune agresiunii militare ruseşti, potrivit aceluiaşi document, susţine Agerpres.
În plus, documentul cere Moscovei să retrocedeze imediat Kievului peninsula ucraineană Crimeea – anexată de Rusia în urmă cu an – şi să nu mai trimită convoaie de ajutoare umanitare către cetăţenii din Donbas prin punctele de trecere ale frontierei ucrainene, conform TASS.
Kievul şi occidentul susţin că Rusia foloseşte aceste convoaie pentru a transporta arme şi soldaţi în estul ucrainean separatist – o acuzaţie respinsă de Moscova.
În ciuda câtorva săptămâni de calm relativ, după semnarea acordului de pace de la Minsk din februarie 2015, luptele din estul separatist au înregistrat o intensificare constantă care a contribuit la amplificarea sentimentelor anti-ruseşti în unele zone ale Ucrainei. Drept dovadă, au avut loc incidente în care mai multe statui ale fostului lider comunist Vladimir Lenin au fost date jos de către grupuri de persoane mascate.
Aceste incidente au avut loc după ce Parlamentul ucrainean a adoptat o legislaţie controversată privind interzicerea simbolurilor comuniste şi naziste în Ucraina. Proiectul de lege încă nu a fost aprobat de preşedintele Petro Poroşenko, iar Rusia susţine că această posibilă lege va promova ideologii naţionaliste.
Conflictul separatist, declanşat în urmă cu un an după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, a luat până acum vieţile a 6.110 oameni.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
