Partidul Comunist Chinez la răscruce: Xi Jinping vs. Jiang Zemin

Preşedintele chinez Xi Jinping a deschis cel de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist Chinez în Beijing. Pe lângă restructurarea principalului organism al Partidului, se estimează că Xi va obţine un nou mandat de cinci ani.
Preşedintele chinez Xi Jinping (centru) participă alături de foştii preşedinti Jiang Zemin (dr) şi Hu Jintao (st) la deschiderea celui de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, în Beijing, 18 octombrie 2017.
Preşedintele chinez Xi Jinping (centru) participă alături de foştii preşedinti Jiang Zemin (dr) şi Hu Jintao (st) la deschiderea celui de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, în Beijing, 18 octombrie 2017. (Getty Images)

Cel de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist şi-a deschis lucrările miercuri la Beijing cu un discurs al preşedintelui Xi Jinping, care a cerut Partidului să “se opună în mod hotărât” oricăror acţiuni care urmăresc să îl “submineze”.

Delegaţii la Congres l-au aplaudat pe Xi când a intrat în Marea Sală a Poporului, fiind urmat de cei doi predecesori ai săi, Hu Jintao şi Jiang Zemin.

Discursul lui Xi, formulat cu mare atenţie, a pus accentul pe realizările Partidului în timpul primului mandat al lui Xi, inclusiv “întărirea şi revitalizarea forţelor armate”, precum şi rolul Chinei ca “purtător de torţă” în lupta împotriva schimbării climatului.

Reformele celei de-a doua economii a lumii au fost evidenţiate în mod proeminent în discursul lui Xi, alături de laudele aduse campaniei sale împotriva corupţiei din Partidul, despre care liderul chinez a afirmat că a avut un “impuls enorm”.

Discursul lui Xi a fost transmis în direct la televiziunea de stat chineză.

În plus, Xi a accentuat aspectul naţionalist, cerând partidului nu numai să protejeze suveranitatea Chinei, ci şi să revitalizeze cultura chineză, să se opună ideologiei “eronate” şi să promoveze religia “originară chineză”.

În mod neobişnuit, în discursul său, Xi a reiterat “provocările severe” cu care se confruntă China, precizând că anumite probleme ale dezvoltării nu au fost abordate suficient, inclusiv probleme privind ocuparea forţei de muncă, educaţia, serviciile medicale şi diferenţa tot mai mare dintre venituri.

Un număr total de 2.338 de delegaţi din ţară participă la Congresul Naţional al Partidului, care se va desfăşura pe durata unei săptămâni, în mare parte cu uşile închise, şi care va culmina cu o potenţială restructurare a principalului organism al Partidului.

Cei peste 2.000 de delegaţi participanţi la Congres, care are loc la fiecare cinci ani, vor alege Comitetul Central – un organism decizional alcătuit din 376 de membri.

Aproximativ jumătate din membrii Comitetului Central vor demisiona probabil în acest an, după ce au ajuns la vârsta neoficială de pensionare - 68 de ani.

Împreună cu campania anticorupţie a lui Xi, în cadrul căreia au fost înlăturaţi mai mulţi membri puternici ai Partidului, s-ar putea ca în acest an Comitetul Central să fie supus celei mai mari restructurări începând de la Mao.

Ulterior, din membrii Comitetului Central vor fi selectaţi membrii Biroului Politic (Politburo) iar apoi, dintre aceştia, vor fi numiţi membrii Comitetului Permanent al Biroului Politic (Politburo), un grup cu puteri depline din care face parte şi preşedintele Chinei, care îi va conduce pe cei 1,4 miliarde de cetăţeni chinezi în următorii cinci ani.

Se estimează că cinci din cei şapte membri ai Comitetului Permanent al Politburo se vor retrage în acest an, urmând să fie înlocuiţi cu persoane loiale lui Xi.

De când a preluat conducerea Partidului în 2012, Xi şi-a consolidat rapid puterea prin înlăturarea şi arestarea multor rivali politici ca urmare a acuzaţiilor de corupţie, prin restructurarea armatei şi consolidarea poziţiei Chinei pe scena globală.

Începând cu 2013, imediat după învestirea sa ca preşedinte al Chinei şi şef al Partidului Comunist Chinez, Xi a devenit ţinta unor atacuri din partea aripii dure a Partidului, în special a unui grup obscur de potentaţi comunişti numit banda din Shanghai - coagulaţi în jurul fostului dictator comunist Jiang Zemin. Grupul a organizat, potrivit unor surse confidenţiale ale Epoch Times, cel puţin două tentative de lovitură de stat împotriva noului lider.

Răspunsul lui Xi Jinping a constat în declanşarea unei campanii de epurare a acoliţilor lui Jiang Zemin, plantaţi în majoritatea posturilor cheie din Guvern, Partid, Armată şi aparatul de Securitate, printr-o aşa-numită campanie de anti-corupţie.

De-a lungul anilor, această campanie a doborât nume grele, în trecut considerate de neatins, începând cu Zhou Yongkang, fostul ţar al Securităţii chineze, magnaţi precum Bo Xilai, şi terminând cu generali aflaţi la conducerea Armatei de Eliberare a Poporului, şi lideri ai Gestapo-ului chinez, Biroul 610, care, a fost creat în mod special de Jiang Zemin pentru a desfăşura, începând cu 1999, o campanie de eradicare a şcolii de qigong Falun Gong – campanie care include închiderea a milioane de persoane în închisori, lagăre de reeducare, spitale psihiatrice sau alte centre de detenţie ilegale; uciderea şi torturarea lor psihică şi fizică; şi, nu în ultimul rând, recoltarea de organe pe viu de la aceşti practicanţi pentru a susţine nevoile industriei înfloritoare a transplanturilor de organe din China.

Peste un milion de oficialităţi şi ofiţeri militari chinezi au fost epuraţi în campania anti-corupţie a lui Xi, potrivit agenţiei anticorupţie a partidului. Mulţi dintre oficialii înlăturaţi sunt membri sau susţinători ai facţiunii Jiang. Reforma militară a lui Xi a fost, de asemenea, parţial menită să pună capăt controlului lui Jiang asupra Armatei de Eliberare a Poporului (PLA).

Un alt punct cheie al Congresului se referă la posibila includere a filosofiei politice a lui Xi, numită “Ideologia lui Xi Jinping”, în Constituţia chineză. Dacă aceasta se va întâmpla, atunci Xi va fi la nivelul lui Mao Zedong şi al lui Deng Xiaoping.