Pericol la securitatea naţională. Suspiciuni de acordare ilegală a cetăţeniei române

Ministerul Justiţiei a sesizat Parchetul General în urma unui control asupra modului în care se acordă cetăţenia română. Când inspectorii trimişi de Ministerul Justiţiei au intrat pe uşa instituţiei care decide cine devine cetăţean român, în vara lui 2019, ştiau că vor găsi nereguli. Controalele din anii anteriori la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC) se încheiau mereu cu sesizări disciplinare şi cu liste lungi de nereguli: întârzieri în soluţionarea dosarelor, nerespectarea programului de lucru, lipsă de transparenţă, scriu jurnaliştii de la Vice, într-o investigaţie cu implicaţii majore.

Dar, de data asta, ce a găsit Corpul de Control al ministrului Justiţiei a fost mult mai grav.

Controlul a pornit de la o sesizare din iulie 2019, depusă la Ministerul Justiţiei, în care doi cetăţeni din Republica Moldova semnalau tergiversarea unor dosare în detrimentul altora. O lună mai târziu, inspectorii ministerului s-au deplasat la sediul autorităţii, au verificat documente şi dosare de cetăţenie, au analizat rapoartele financiare, au discutat cu funcţionarii şi cu şefii instituţiei.

"Vulnerabilităţi la securitatea naţională"

După două luni, la finalul lui octombrie, raportul era gata. Iar neregulile erau atât de alarmante, încât ministerul a cerut Curţii de Conturi să meargă în control şi a sesizat organele de urmărire penală, pentru „sustragere sau distrugere de înscrisuri” şi pentru „suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni prevăzute de Legea privind finanţele publice”.

Printre altele, raportul le recomandă oficialilor ANC să folosească sistemele de înregistrare la şedinţele de interviu, pentru a exista „mijloace de probă cu privire la modalitatea în care se desfăşoară interviul”. Documentul atrage atenţia şi asupra modului necorespunzător în care sunt gestionate informaţiile clasificate.

Puteţi citi toate propunerile raportului aici.

Un punct din raport recomandă sesizarea Comisiei de disciplină în cazul unui angajat al Autorităţii, din Comisia pentru Cetăţenie, sub suspiciunea că ar fi intervenit pentru soluţionarea unor cereri „altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii”.

Pe pagina de Facebook ANC curg acuzaţiile de tergiversare a dosarelor. Mulţi fac mai mult de atât şi cheamă instituţia în judecată, inclusiv pentru refuz nejustificat de soluţionare a cererilor de cetăţenie. În 2018, Autoritatea a avut calitatea de parte în peste şapte sute de termene de judecată.

Surse apropiate Ministerului Justiţiei au declarat pentru VICE că raportul conţine „suspiciuni rezonabile” inclusiv de fapte de corupţie.

„Este o adevărată reţea care soluţionează nu tocmai legal solicitările de cetăţenie română. E o problemă care poate reprezenta un pericol la securitatea statului român. Vorbim de decidenţi de înalt nivel din Autoritatea pentru Cetăţenie”, au declarat pentru VICE surse apropiate Ministerului Justiţiei.

De altfel, documentul recomandă „consultări urgente” între ANC şi Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE), pentru „identificarea cu celeritate a unor formule eficiente de natură a înlătura vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale”.

„Poate fi un risc şi la securitatea UE, având în vedere că paşaportul românesc încă e căutat în zonele conflictelor îngheţate, cum ar fi Transnistria. Acolo e o adevărată zonă gri financiară şi militară, unde se mai practică recrutarea de mercenari”, a spus cercetătorul Nicolae Ţîbrigan, de la Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, din subordinea Academiei Române.

Portiţa din lege

Această vulnerabilitate la securitatea naţională menţionată de raportul Corpului de Control se referă la un anumit articol din legea care reglementează acordarea cetăţeniei române, care se poate dobândi sau redobândi.

În cazul dobândirii, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un străin care vrea să devină cetăţean al României sunt drastice, după cum o arată articolul 8 din lege: să locuiască pe teritoriul statului român de cel puţin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit, să trăiască cu un cetăţean român de cel puţin cinci ani de la data căsătoriei. Primeşte paşaport românesc după un examen prin care dovedeşte cunoaşterea limbii şi a unor noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie. Întrebările sunt grele chiar şi pentru mulţi români.

Legislaţia permite însă o scurtătură, prin articolul 11 al „redobândirii cetăţeniei” pentru „persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III”.

Astfel, de acest articol beneficiază persoane care dovedesc că părinţii, bunicii sau străbunicii lor au locuit în teritorii precum Basarabia (azi Republica Moldova), Bucovina de Nord (azi zona Cernăuţi) sau sudul Basarabiei (azi regiunea de la Odessa până la Nistru). În cazul lor, obţinerea cetăţeniei române este o formalitate. Nu dau examen şi e de ajuns să spună în limba română doar jurământul: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României”.

Dintre cele în jur de o sută de mii de cereri de cetăţenie depuse anual la ANC, majoritatea covârşitoare de aproape 97 de mii sunt în baza acestui articol.

De exemplu, în 2018, doar 412 persoane au devenit cetăţeni români în baza articolului 8. În schimb, 45 de mii de persoane au devenit cetăţeni români în baza articolului 11, al redobândirii cetăţeniei, potrivit unui răspuns transmis VICE de ANC. Oficialii instituţiei nu au răspuns la întrebările referitoare la ţara de origine a solicitanţilor, pentru că „excede competenţele statistice ale ANC”. Însă date furnizate în trecut presei arată că numărul cetăţenilor din ţări precum Rusia s-a dublat, iar din Ucraina a crescut semnificativ în ultimii ani.

Investigaţia integrală aici.