Poliţia turcă dispersează manifestanţii în Diyarbakir după arestarea a doi oficiali kurzi
Poliţia din oraşul predominant kurd Diyarbakir a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a dispersa manifestanţii. Demostraţia a avut loc după arestarea primarului kurd al oraşului şi a adjunctului său.
Ciocniri între poliţia turcă şi manifestanţi care protestează împotriva arestării primarului din oraşul Diyarbakir, 26 octombrie 2016. (Captură Foto)
Forţele de securitate turceşti au dispersat o mulţime de aproximativ 300 de manifestanţi şi au arestat peste 24 de persoane în faţa primăriei oraşului Diyarbakir, au raportat miercuri agenţiile de presă. Rezidenţii din oraş au anunţat de asemenea pene de Internet după protest.
Demonstraţia a avut loc după ce oficialii turci i-au arestat marţi pe primarul Gultan Kisanak, în vârstă de 55 de ani, şi pe adjunctul său, Firat Anli, ca parte a unei operaţiuni împotriva separatiştilor kurzi. Un procuror local a declarat că Anli şi Kisanak au susţinut discursuri în favoarea Partidului separatist al Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi au făcut apel la o autonomie mai mare pentru cei aproximativ 16 milioane de kurzi ce locuiesc în Turcia. Cei doi au fost de asemenea acuzaţi de incitare la proteste violente în 2014.
Kisanak, fostă membră a Parlamentului, a fost prima femeie primar a oraşului Diyarbakir. Ea a fost arestată în timp ce zbura spre oraşul său din capitala Ankara, unde a depus mărturie în faţa unei comisii parlamentare ce investighează lovitura eşuată de stat din Turcia din 15 iulie.
Membrii Partidului Democrat al Poporului (HDP) au denunţat detenţia lui Kisanak, susţinând că este ilegală şi face parte dintr-un complot guvernamental care urmăreşte să “dizolve politica şi opoziţia democrată”. În lunile recente, Ankara a înlocuit primarii aleşi în peste 24 de municipalităţi kurde şi a arestat numeroase persoane afiliate cu HDP.
Federica Mogherini, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, a criticat la rândul său arestarea lui Kisanak.
“Întotdeauna este esenţial ca toţi paşii să fie făcuţi prin respectarea legii, a unui proces corect şi a libertăţilor fundamentale – angajamente pe care Turcia le-a făcut în calitate de stat candidat [la aderarea în UE]”, au susţinut într-o declaraţie Mogherini şi Johannes Hahn, comisarul pentru politică europeană de vecinătate şi negocieri pentru extindere.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a promis că va pune capăt mişcării separatiste kurde şi a ordonat înlăturarea oficialilor şi funcţionarilor publici acuzaţi că au legături cu PKK, pe care îl consideră un grup terorist.
După puciul eşuat, Erdogan a lansat o campanie de suprimare a persoanelor implicate sau suspecte de implicare în acele evenimente. Acum, ONG-ul Human Rights Watch (HRW) susţine că Turcia a trimis după gratii şi a concediat un număr mare de persoane şi că poliţia turcă a torturat de asemenea persoane aflate în custodie.
Erdogan a declarat stare de urgenţă după puciul eşuat. Decretele care au fost adoptate în acest context nu prevăd măsuri importante de protecţie a drepturilor omului, conform raportului A Blank Check: Turkey's Post-Coup Suspension of Safeguards Against Torture.
Cercetătorii HWR au documentat faptul că decretele au afectat în mod negativ drepturile deţinuţilor. În raport, ei detaliază 13 cazuri de presupuse abuzuri, inclusiv privare de somn, bătăi severe, abuzuri sexuale şi ameninţări cu violul.
