Pompeo cere Chinei să elibereze activiştii pentru drepturile omului cu ocazia comemorării masacrului din Tiananmen

Mike Pompeo
Mike Pompeo (Getty Images)

Secretarul de stat american Mike Pompeo a cerut, luni, Beijingului să marcheze cea de-a 30-a aniversare a masacrului din Piaţa Tiananmen din 4 iunie 1989 prin eliberarea tuturor persoanelor închise pentru lupta împotriva drepturilor omului în China, potrivit Reuters.

Într-o declaraţie, Pompeo a cerut din nou Chinei să publice numărul total al persoanelor ucise sau date dispărute în timpul protestelor pro-democraţie conduse de studenţi în 1989 în Piaţa Tiananmen din Beijing şi în jurul acesteia.

“Acest pas va începe să demonstreze disponibilitatea Partidului Comunist [Chinez] de a respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale”, a susţinut Pompeo.

“Cerem Chinei să îi elibereze pe toţi cei care doresc să-şi exercite aceste drepturi şi libertăţi, să pună capăt detenţiilor arbitrare şi să anuleze politicile dăunătoare care combină terorismul cu exprimarea religioasă şi politică”, a adăugat acesta.

În 4 iunie 1989, regimul comunist chinez a trimis tancuri pentru a suprima protestele şi nu a publicat niciodată numărul victimelor. Estimările grupurilor pentru drepturile omului şi ale martorilor variază de la câteva sute la câteva mii.

Masacrul din Tiananmen este un subiect interzis în China şi după aproape 30 de ani rămâne un punct controversat între statul comunist chinez şi ţările occidentale.

Săptămâna trecută, Morgan Ortagus, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat american, a deranjat Partidul Comunist Chinez când a descris evenimentele din Tiananmen ca fiind un “masacru total al manifestanţilor paşnici”.

Pompeo a declarat că situaţia drepturilor omului în China nu s-a îmbunătăţit în pofida ascensiunii sale pe scena internaţională şi a condamnat tratamentul dur aplicat împotriva a aproximativ 1,5 milioane de uiguri şi alte grupuri musulmane în regiunea chineză Xinjiang.

Abuzurile comise de guvernul comunist nu se limitează la uiguri, ci vizează şi creştini, activişti pentru democraţie, preoţi creştini, călugări tibetani şi avocaţi care nu respectă linia Partidului Comunist Chinez şi, nu în ultimul rând, practicanţii Falun Gong care, începând cu 1999, sunt închişi cu milioanele în lagăre de reeducare şi închisori, torturaţi şi chiar ucişi pentru a li se recolta organele.

Musulmanii chinezi din lagărele de concentrare sunt forţaţi să participe zilnic la clase de reeducare şi să denunţe unele aspecte ale Islamului, să studieze cultura chineză modificată de comunişti şi să jure loialitate Partidului Comunist Chinez. Unii deţinuţi eliberaţi au descris torturile aplicate de ofiţerii de securitate. Oficiali chinezi au etichetat procesul ca fiind “transformare prin educaţie” sau “educaţie împotriva terorismului”, deşi nu au recunoscut că grupuri mari de musulmani se află închişi în vasta reţea chineză de lagăre de muncă.

Cu toate acestea, declaraţiile uigurilor eliberaţi sunt similare celor ale călugărilor tibetani sau ale practicanţilor şcolii de qigong Falun Gong. Potrivit numeroaselor mărturii, împotriva practicanţilor Falun Gong şi a altor prizonieri de conştiinţă sunt aplicate numeroase torturi medievale, violuri, bătăi în grup, încătuşarea braţelor şi atârnarea de tavan pentru perioade îndelungate, electroşocuri aplicate cu bastoane electrice în zonele intime etc.

Scopul torturilor este forţarea victimelor să abandoneze credinţele şi valorile morale şi să accepte comunismul ca unică ideologie de viaţă. Cei care refuză să se lase reeducaţi sunt ţinuţi în închisoare perioade îndelungate, arbitrar, fiind pedepsiţi cu cruzime.