Prefectul Capitalei, obligat s-o dea în judecată pe Firea. Totul a plecat de la demersul unui simplu cetăţean

Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, ar putea fi dată în judecată, culmea, chiar de Prefectura Capitalei, instituţie pe care, până recent, o conducea apropiata sa, Speranţa Cliseru. De unde i s-ar trage primăriţei? De la o clădire ridicată ilegal, mai exact, construită în baza unui certificat de urbanism şi a unei autorizaţii de construire emise cu încălcarea prevederilor legale de către Primăria Capitalei, fapt constatat de Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Concret, este vorba despre un bloc ridicat în Sectorul 1, în zona protejată Bazilescu, loc unde, deşi ar trebui să fie construite doar case mici, conform cu specificul cartierului, au răsărit puzderie de "bloculeţe". Mai multe informaţii despre situaţia din zona Bazilescu, puteţi accesa aici.

La rândul lor, cetăţenii care locuiesc pe aceeaşi strada cu clădirea autorizată ilegal pot face acelaşi lucru - să dea în judecată primarul şi pe dezvoltatorul imobilului.

Povestea clădirii

La mijlocul lunii septembrie, sesizaţi de o cititoare exasperată că în zona protejată Bazilescu din Capitală (Bucureştii Noi/Dămăroaia) au apărut sute de clădiri aparent ilegale, reporterii noştri, s-au deplasat, însoţiţi de Roxana Wring, reprezentant USR în Consiliul General al Capitalei şi om cu vastă expertiză în urbanism, pe strada Plaiul Muntelui, unde, la numărul 67, se ridica, semeţ, un bloc ce sfidează mai toate normele de urbanism.

Mai exact, blocul nu respecta retragerile, afecta dreptul de proprietate al vecinilor, nu avea spaţiu verde aşa cum prevede legea etc. Plus că, aşa cum am menţionat anterior, în zona protejată Bazilescu ar trebui construite doar case mici pe parcele mici.

"Este nelegal!", ne-a spus, tranşant, despre bloc, Roxana Wring.

"Legal se face!", a contrazis-o un individ apărut din senin lângă noi şi care, deşi ştia o mulţime de lucruri despre imobil, modul în care a fost autorizat etc., s-a prezentat drept "simplu cetăţean care trecea pe stradă".

Aşa simplu cum s-a pretins, cetăţeanul nu s-a sfiit să ne împiedice să filmăm panoul de organizare de şantier (a mers până la a întoarce panoul cu mâinile lui şi a-şi suna avocatul), continuând să susţină că blocul pe care îl filmăm este construit legal. Vă invităm să urmăriţi episodul în materialul video anexat.

Nu de aceeaşi părere a fost însă şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Într-un răspuns dat unei sesizării formulate de Roxana Wring, instituţia informează că a constatat că atât Certificatul de Urbanism şi Autorizaţia de Construire au fost emise cu încălcarea legii.

(Epoch Times)

"Răspunsul Inspectoratului de Stat în Construcţii confirmă că imobilul de pe strada Plaiul Muntelui 67 a fost construit în baza unei documentaţii ilegale semnate de Primarul General al Capitalei. De ani de zile, Parcelarea Bazilescu este victima urbanismului derogatoriu promovat de PMB în favoarea rechinilor imobiliari, şi actuala administraţie PSD-ALDE nu face excepţie.

Orice bucureştean ar trebui să se întrebe în acest moment, cum au fost convinşi funcţionarii Direcţiei de urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti să emită certificate de urbanism şi autorizaţii de construire ilegale?! Este o întrebare legitimă la care Primarul General, Gabriela Firea, şi arhitectul-şef, Ştefan Dumitraşcu, ar trebui să răspundă public.

Felicit cetăţenii care s-au implicat în demascarea acestei ilegalităţi. Îi sfătuiesc să continue să ceară administraţiei locale să respecte legea şi să acţioneze în interesul bucureştenilor, nu în interesul speculatorilor imobiliari. În cazul de faţă, obiectivul trebuie să fie demolarea imobilului construit ilegal", a comentat vestea, pentru Epoch Times, Roxana Wring.

În răspunsul trimis Roxanei Wring, ISC transmite, de asemenea, că a solicitat Prefectului Capitalei să analizeze şi să dispună cu privire la sesizarea instanţei de contencios administrativ, în vederea anulării autorizaţiei de construire.

Deci, practic, mingea este la Prefect, care are obligaţia legală să o dea în judecată pe Gabriela Firea, a explicat pentru Epoch Times Dumitru Dobrev, avocat cu vastă experienţă în urbanism care a câştigat mai multe procese pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul precum şi în numele unor cetăţeni cărora le-au răsărit lângă case clădiri ridicate ilegal.

"După ce s-a făcut procesul verbal de control de către ISC, care a constatat că Certificatul de Urbanism şi Autorizaţia de Construire au fost emise ilegal, procedura este următoarea - ISC face o adresă către Prefectul Capitalei care în virtutea atribuţiilor pe care le are ar trebui să introducă acţiunea de anulare a Autorizaţiei de Construire. (...) Pentru că prefectul este cel care veghează ca actele administrative ale autorităţilor locale să fie în conformitate cu legea şi pentru că acestuia nu i se pot opune excepţiile de tardivitate a introducerii acţiunii (particularii, vecinii fiind ţinuţi de reguli mai stricte în această privinţă şi de nişte termene). Prefectul Capitalei ar trebui, prin oficiul juridic, să înainteze acţiune în instanţă şi, de regulă, dacă face prefectul, se cam câştigă", a explicat pentru Epoch Times Dumitru Dobrev. Un alt avantaj este că acţiunea introdusă de prefect suspendă de drept autorizaţia, deci dezvoltatorul trebuie să oprească lucrările pe şantier. Particularii pot obţine suspendarea autorizaţiei de construire doar de la instanţă în condiţii destul de dificile.

Iar în instanţă, prefectul se va îndrepta atât împotriva dezvoltatorului (titularului autorizaţiei de construire, în fapt) cât şi împotriva Primarului Capitalei, susţine avocatul...

"E obligat. E un articol 16 în legea contenciosului administrativ care spune că trebuie să te judeci atât cu dezvoltatorul cât şi cu autoritatea care a emis autorizaţia, primarul de fapt, nu Primăria, aşa e trecut în legea 50/1991 a construcţiilor că primarul emite, nu Primăria. Primarul municipiului Bucureşti, el e dat în judecată şi persoana care figurează pe autorizaţie ca beneficiar. Primarul ca funcţie, ca demnitate publică", a explicat Dobrev.

Primăria ar putea reapara şi ea greşeala. Dar vrea?

Oricât de paradoxal ar putea părea, Primăria poate şi ea acţiona în instanţă pentru anularea autorizaţiei.

"Doctrina, adică profesorii universitari de drept administrativ din ţara asta sunt de acord că ai voie ca autoritate să introduci o acţiune dacă ai emis un act greşit şi actul a intrat în circuitul civil şi a produs efecte iar o autoritate specializată cu atribuţii de control, precum ISC-ul, a spus că e ilegal. Într-o ţară normală, membră a UE, aşa s-ar proceda. Nu e de neconceput să greşeşti, de neconceput e să persişti în greşeală sau să te comporţi ca şi cum nu te-ar interesa consecinţele. Dacă nu mai poţi revoca actul respectiv, trebuie să introduci tu, Primar General al Capitalei, acţiune pentru anularea autorizaţiei emise de tine. E singura cale legală.

Dar, după ştiinţa mea nu s-a întâmplat asta decât o singură dată în statul român, când era Monica Macovei ministru al Justiţiei şi a cerut în contencios anularea unor ordine de ministru de numire de notari (intraseră în circuitul civil şi nu mai puteau fi revocate) pe care le semnase Rodica Stănoiu ca primarul, notari din ăştia fără examen, neveste de diverşi potentaţi... În rest, nu stiu să se fi întâmplat. Dar legea permite şi la fel şi practica judiciară.

Redacţia noastră a contactat Primăria Capitalei pentru a aflat cum a fost posibil ca funcţionarii Direcţiei de urbanism din cadrul PMB să emită certificat de urbanism şi autorizaţie de construire ilegale şi ce măsuri va dispune instituţia pentru remedierea situaţiei.

Răspunsul primit a fost următorul:

“Autorizaţia de Construire nr. 125/1609205/03.05.2018 şi Certificatul de Urbanism nr. 1166/1483592/03.10.2017 au fost emise, aşa cum este prevăzut la art. 2, alin. 2, din Legea nr. 50/1991 cu modificări "în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborate în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii".

Pentru emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construite au fost avute în vedere prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 269/2000.

Documentaţia care a stat la baza emiterii Autorizaţiei de Construire nr. 125/1609205/03.05.2018 a făcut obiectul controlului din partea ISC-IRCBI în perioada 29.01.2018-23.02.2018, când a fost analizată cererea de emitere a acordului ISC-IRCBI înregistrată cu nr. 5464/29.01.2018 ce ulterior a fost exprimat prin Adresa nr. 12436/23.02.2018.” ne-a scris PMB.

Bun, bun, şi cu blocul ridicat ilegal, cum rămâne? Este întrebarea legitimă care se ridică, în condiţiile în care Bucureştiul este sufocat de clădiri ridicate ilegal. Cel puţin aceasta este întreabarea pe care cititoarea noastră care ne-a sesizat cazul a ridicat-o când a aflat că autorizaţia este ilegală.

Ei bine, demolarea poate fi cerută în instanţă atât de către prefect cât şi de către vecinii clădirii ilegale. De regulă însă, susţine Dumitru Dobrev, prefectul nu prea face asta...

"De obicei prefectul nu prea face însă asta (să ceară aducerea terenului la starea iniţială n.r.). După experienţa mea, ei (instituţia prefectului) cer doar anularea autorizaţiei de construire. Dacă autorizaţia se anulează, proprietarul e lăsat fără intabulare, fără apă, fără curent, că nu îl mai branşează nimeni la nimic dacă nu are acte în regulă pe clădire. Aşadar, clădirile rămân rămân de obicei în picioare dacă li se anulează autorizaţia de construire, pentru că investitorul nu doreşte să mai demoleze pe cheltuiala lui", a explicat avocatul.

Aşadar, în privinţa demolării, baza rămâne, pare-se, tot la cetăţeni, la vecini care pot să pună presiune pe autorităţile publice sau să acţioneze în instanţă. De fapt, ambele.

"Vecinii pot şi ei introduce acţiune şi odată cu anularea autorizaţiei pot să ceară tribunalului să dispună aducerea terenului la starea anterioară, adică demolarea clădirii. S-a pronunţat recent Curtea de Apel Bucureşti (CAB) şi a zis că ai voie să ceri, odată cu anularea Autorizaţiei, la instanţa de contencios administrativ. Tribunalul Bucureşti nu prea e de acord cu soluţia asta, dar dacă CAB a spus aşa, nu prea are ce face, va trebui să îşi corecteze practica judiciară.

Demolarea o poate cere orice parte vătămată, deci nu doar vecinii perete în perete cu clădirea ci şi cei de pe stradă în cazul în care dezvoltatorul clădirii ilegale n-a făcut, de exemplu, locuri de parcare pentru cei ce o vor locui, aşa cum prevede legea", a mai explicat avocatul.

"Trebuie să ai casa pe strada aia. Pentru că te încurcă dacă dezvoltatorul n-a făcut locuri de parcare şi îţi blochează cu maşini. Taxa de timbru nu e mare, 50 de lei", declară Dumitru Dobrev.

Există deja un precedent!

Aşa cum a remarcat şi avocatul Dobrev, există deja un precedent extrem de preţios în materie de demolare de clădiri ridicate ilegal. Alături de vecinii săi, Luminiţa Şandru, o bucureşteancă din Sectorul 4, a reuşit "incredibila" performanţă de a obliga un dezvoltator ce ridicase ilegal o clădire în faţa geamurilor ei să o demoleze pe cheltuiala lui. Informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

Luminiţa Şandru nu s-a oprit aici. Le-a făcut şi plângere penală funcţionarilor care au semnat autorizaţia de construire, aceştia fiind cercetaţi pentru abuz în serviciu. Doamna Şandru speră ca vinovaţii să plătească şi să se creeze astfel un nou precedent de natură să-i facă pe funcţionarii publici să se gândească de 10 ori înainte să semneze un act ilegal. Dosarul este acum în cameră preliminară.

Epilog provizoriu. Povestea e cu va urma

Redacţia noastră s-a adresat în scris instituţiei prefectului pentru a cere informaţii despre situaţia din Plaiul Muntelui. Decapitată recent la iniţiativa ministrului Carmen Dan, prefectura este condusă, momentan, de subprefectul Corneliu Cîrstea. Vom reveni cu răspunsul când ne va parveni.

Până atunci, ne permitem să le sugerăm celor ce vor să-şi cumpere un apartament ieftin să nu se lase ţepuiţi, să verifice înainte de a-şi cumpăra locuinţa, pentru a nu avea surpriza ca locuinţa mult visată pentru care s-au îndatorat la bănci, în viitor, se va demola. Căci cazul blocului din Plaiul Muntelui 67 nu este singular.

Vă invităm să urmăriţi şi materialul video.

Later Edit: La câteva ore de la publicarea acestei ştiri, premierul Dăncilă a numit un nou prefect, respectiv pe Stana Sever Romulus. Stana Sever Romulus a ocupat funcţia de consilier al primarului Sectorului 6 şi de consilier al ANSVSA.