Prima demonstraţie majoră împotriva guvernului Ponta - Roşia Montană

Revoluţia începe la Roşia Montană - Proteste în Piaţa Universităţii din Bucureşti pe 1.09.2013. Protestatarii au pornit într-un marş neautorizat până la guvern.
Revoluţia începe la Roşia Montană - Proteste în Piaţa Universităţii din Bucureşti pe 1.09.2013. Protestatarii au pornit într-un marş neautorizat până la guvern. (Gela Lazăr/Epoch Times)

Primul protest major împotriva Guvernului Ponta. Aproximativ 3.000 de persoane au protestat duminică seară în Piaţa Universităţii şi în Piaţa Victoriei faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, care a primit marţi aviz pozitiv din partea Guvernului Ponta şi urmează acum să fie dezbătut în Parlament. Proteste similare au avut loc şi la Roşia Montană, Timişoara, Bistriţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov, Bârlad, Târgu Mureş, Alba Iulia, şi chiar în Viena, Budapesta, Praga, Londra şi Bruxelles.

Deşi în campania electorală Victor Ponta şi alţi lideri USL au susţinut că proiectul Roşia Montană va fi oprit, Guvernul a decis marţi să aprobe proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din Roşia Montană. Proiectul a intrat acum în circuitul parlamentar şi necesită, aviz, raport şi vot final în fiecare dintre cele două camere legislative urmând ca, ulterior, să meargă la promulgare.

Manifestanţii s-au strâns iniţial în jurul orei 17:00 la fântâna din Piaţa "21 Decembrie 1989", de lângă Universitate, iar după circa 2-3 ore au plecat în marş spre Guvern, la Piaţa Victoriei, unde au cerut demisia Guvernului şi oprirea proiectului de exploatare minieră. Protestatari au revenit ulterior în Piaţa Universităţii unde au continuat să stea până spre miezul nopţii.

Protestatarii au început să plece după ce unul dintre ei a ţinut un discurs în care le-a mulţumit şi i-a chemat să se reunească şi în zilele care urmează. Câteva sute de persoane încă se mai aflau, seara târziu, pe carosabil, unde unii şi-au instalat şi corturile. Circulaţia între Piaţa Universităţii şi Piaţa Victoriei a fost blocată timp de câteva ore.

Aceştia au strigat lozinci împotriva proiectului minier, împotriva premierului Victor Ponta şi a guvernului condus de acesta, dar şi a clasei politice în general. S-au auzit scandări de genul: "Uniţi salvăm Roşia Montană!", "Nu corporaţia face legislaţia!", "PDL şi USL, aceeaşi mizerie!", "Ponta, nu uita, va veni şi ziua ta!", "Politicienii pleacă, cianura rămâne".

Nici presa nu a scăpat de atenţia protestatarilor: "Presa română plină de cianură!".

Proteste similare au avut loc duminică seară şi la Roşia Montană, Timişoara, Iaşi, Bistriţa, Braşov, Bârlad, Târgu Mureş, Alba Iulia, şi chiar în Viena, Londra, Budapesta, Praga şi Bruxelles.

”O luptă între politicienii corupţi mituiţi de companii şi comunităţile locale susţinute de grupările civice”

Claudiu Crăciun, unul dintre liderii mişcării de protest din ianuarie 2012, publică un text dur împotriva guvernului USL. "Din 1 septembrie în Piaţa Universităţii şi în alte zeci de oraşe începe războiul cu Uniunea Social Liberală şi guvernarea acesteia. Unul civic, nonviolent dar determinat şi fără compromisuri. Legea specială transmisă Parlamentului de către Guvern, neconstituţională şi criminală ca efecte, este motivul principal dar nu singurul. O scânteie care era aşteptată. De ce acum?".

Roşia Montană a ajuns să reprezinte o înfruntare mai mare, ireconciliabilă, între politicienii corupţi, mituiţi de companii şi comunităţile locale susţinute de grupările civice, susţine Claudiu Crăciun.

”Este o luptă în care nu există compromis sau cale de mijloc. Ori distrugi o comunitate şi o istorie, eliminând orice fel de opoziţie, ori salvezi comunitatea şi cu această ocazie ce a mai rămas din instituţiile statului de drept. Dacă pierdem Roşia Montană, pierdem şi România. Ce sens vor mai avea drepturile fundamentale, democraţia, proprietatea, egalitatea, demnitatea dacă pierdem Roşia din cauza corupţiei, minciunii şi lăcomiei? Dacă pierdem, tot răul este posibil în România.”

Printre protestatari s-au aflat şi Remus Cernea, liderul Partidului Verde, precum şi deputatul PDL Theodor Paleologu.

Remus Cernea a scris pe Facebook un mesaj prin care anunţa că a fost ameninţat de persoane care susţin proiectul de exploatare: "Am primit în ultimele zile ameninţări din partea unora care fac, cu sau fără voie, jocul RMGC şi care încearcă să mă intimideze pentru a renunţa să susţin public cauza luptei împotriva proiectului minier pe baz de cianuri de la Roşia Montană". Parlamentarul a adăugat că va continua să susţină cauza salvării Roşiei Montane indiferent de ameninţări.

Theodor Paleologu şi-a exprimat poziţia pe Facebook: "Nu sunt deloc de acord cu retorica naţionalistă, conspiraţionistă şi anticapitalistă a multora dintre opozanţii proiectului de la Roşia Montană. Argumentele mele sunt de cu totul altă natură. Sunt argumente tehnice, pragmatice, raţionale. Şi sper, tocmai, ca presiunile occidentale să oprească acest proiect nefast al burgheziei coloniale compradore care stăpâneşte România".

Proiectul de lege privind Roşia Montană

Proiectul de lege care a trecut recent de Guvern aprobă acordul dintre statul român şi compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) privind măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Potrivit acestui acord, acţionarul majoritar al RMGC va transfera în etape, cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român, o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%, iar redevenţa încasată de statul român, cu opţiunea încasării în natură, va fi de numai 6% din valoarea producţiei. Condiţia este că toate autorizaţiile necesare să fie emise la timp, reiese dintr-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation.

Proiectul de lege mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, precum şi modificarea unor acte normative în materia exproprierilor şi autorizaţiilor de construcţie.

Exploatarea ar urma sa înceapă în noiembrie 2016, după ce va fi aprobat planul urbanistic zonal până la sfârşitul acestui an.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană, prin concesionare în vederea exploatării, cel mai mare zăcământ de aur din ţară, estimat la circa 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană.

Proiectul Roşia Montană, care timp de mai mulţi ani a fost blocat din cauza disputelor referitoare la protecţia mediului, a fost inclus în Planul Naţional de Investiţii şi Locuri de Muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvernul Ponta şi prezentat ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu".

Remus Cernea declara înaintea de începerea protestelor:

”Este regretabil că Guvernul vine cu un astfel de proiect de lege întrucât acesta în esenţă suspendă statul de drept. De ce? Practic structura întregului proiect vizează eliminarea tuturor barierelor legislative împotriva proiectului minier pe baza de cianuri de la Roşia Montană. Aşadar, toate acele legi care împiedicau proiectul de la Roşia Montană, acum vor fi modificate, sau suspendate, pentru a se permite iniţierea acelui proiect cu impact devastator asupra mediului. Această iniţiativă a Guvernului sper să se lovească de un refuz al Parlamentului, sper ca Parlamentul să aibe înţelepciunea să refuze, să respingă o astfel de iniţiativă”.

”Asistăm la o avalanşă de decizii care sunt îndreptate acum împotriva mediului, fie că e vorba de Roşia Montană, fie că e vorba de gazele de şist, fie că e vorba de ariile protejate, fie că e vorba de legea aceea votată în Parlament privind cultivarea organismelor modificate genetic în ariile protejate”, a declarat Remus Cernea pentru Epoch Times.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne