Proiect normativ adoptat defectuos de Guvern, afectează grav activitatea ONG-urilor

Proiectul de lege aprobat de Guvernul României pentru transpunerea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului a fost aprobat prin depăşirea nejustificată a obligaţiilor impuse de directiva sus-menţionată, obligaţii care vor „îneca vocile critice din societatea civilă în rapoarte pline cu CNP-uri”.

Prin proiectul de lege, Guvernul a inclus din proprie iniţiativă asociaţiile civice pe lista entităţilor raportoare, obligate să comunice datele personale ale beneficiarilor, cu toate că acest lucru nu era cerut de Directivă. Mai mult, noţiunea de beneficiar real a fost interpretată neadecvat, referindu-se la beneficiarii serviciilor organizaţiilor.

“Considerăm că obligaţiile impuse de forma actuală a proiectului le depăşesc pe cele impuse de Directiva (EU) 2015/849 pe care o transpune: în timp ce directiva face menţiuni privind obligaţiile gestionarilor şi distribuitorilor de fonduri, precum fundaţiile, proiectul de lege impune obligaţii la nivelul fundaţiilor, asociaţiilor şi federaţiilor. Discrepanţa dintre directivă şi proiectul de lege este clară urmărind diferenţele în definirea entităţilor raportoare, Aticolul 2(1) al directivei vs. Articolul 5(1) al proiectului de lege. Acesta din urmă adaugă asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile în lista de entităţi raportoare, în condiţiile în care Articolul 2 al directivei nu specifică nici măcar fundaţiile în această listă.

Având în vedere gravitatea efectelor proiectului dvs., rămâne complet neclară justificarea pentru care alegeţi să depăşiţi cadrul impus de directiva sus-menţionată.

Mai mult decât atât, această depăşire conferă noţiunii de beneficiar real un sens neclar şi spiritului directivei. Considerăm imperios necesară clarificarea, în sensul acestui proiect de lege, noţiunea de beneficiar real (“beneficial owner” în directivă) al entităţilor non-profit nu include beneficiarii serviciilor organizaţiilor, ci persoanele care controlează activitatea organizaţiei”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de principalele ONG-uri.

De asemenea, semnatarii mai atrag atenţia asupra faptului că societatea civilă a fost plasată în aceeaşi categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc, de exemplu, iar obligaţiile vor fi anevoioase chiar şi pentru instituţiile bancare.

„Fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeaşi categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi cu instituţiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, aşa cum recomandă standardele internaţionale în materie, ONG-urilor li se impun aşadar nişte obligaţii de raportare la care cu greu vor face faţă până şi profitabilele bănci şi păcănele”, potrivit comunicatului.

Proiectul de lege, în forma actuală, va aduce piedici bunei funcţionări a sectorului non-profit iar sancţiunea extremă a dizolvării asociaţiei în caz de neconformare a comunicării către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizaţiilor neguvernamentale, va cauza un deserviciu grupurilor vulnerabile precum persoanele sărace sau cele abuzate.

“Încercând să transpună cea de a patra Directivă UE privind spălarea banilor, proiectul guvernului a suscitat deja critici puternice din partea sectorului ONG, deoarece va influenţa grav activitatea societăţii civile, prin introducerea obligativităţii de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizaţiilor neguvernamentale, sub sancţiunea extremă a dizolvării în caz de neconformare.

Concret, proiectul va conduce la:

• închiderea completă a organizaţiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă;

• reducerea drastică a numărului de cetăţeni care apelează la serviciile organizaţiilor neguvernamentale;

• ONG-urile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc şi oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume şi toate datele de stare civilă din documentele de identitate (Art.15(1) şi Art. 19(8, 10))”, potrivit societăţii civile.

ONG-urile au prezentat toate aceste defecte ale proiectului de lege într-o dezbatere publică, pe data de 7 mai, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Cu toate acestea, solicitările lor de a stopa aceste modificări grave au rămas fără ecou.

“Încheiem în speranţa că veţi stopa aceste modificări grave aduse libertăţii de operare a societăţii civile din România: raportarea datelor de identificare ale beneficiarilor serviciilor ONG şi posibilitatea dizolvării ca sancţiune pentru refuzul de a divulga aceste date.

De asemenea, considerăm că actuala formă a proiectului de lege nu va asigura atingerea obiectivului final al directivei, căci în fapt, nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autorităţile nu vor putea procesa volumul uriaş de informaţii.

Spre exemplu, doar sectorul serviciilor de asistenţă socială şi conexe (socio-educaţionale sau socio-medicale, locuire, mediere pentru piaţa muncii etc.) furnizate de către organizaţiile neguvernamentale din România are un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual.

Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât legea contrazice vădit una dintre sursele esenţiale prin care Guvernul îşi fundamentează proiectul de lege: Recomandările FATF (Financial Action Task Force), organizaţia inter-guvernamentală care lucrează pentru reducerea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Recomandarea 8 a FATF vizează direct organizaţiile non-profit şi impune exact ceea ce Guvernul României nu a făcut: la nivelul entităţilor non-profit, orice abordare a problemei se face prin analiza riscului şi prin măsuri proporţionale cu riscul identificat. Cum în România nu a fost publicată nicio evaluare a riscului terorist de la nivelul sectorului ONG, este de neînţeles cum măsurile exagerate de mai sus sunt proporţionale cu pretinsul risc”.

Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, a fost adoptat de Guvern în 31 mai 2018.

Semnatarii mai anunţă că transparenţa structurii interne a oricărei ONG – statut, adresa, componenţa Consiliului Director ş.a. – este deja asigurată în România prin Registrul Naţional ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiţiei şi disponibil public la http://www.just.ro/registrul-naţional-ong/

Semnatari:

ACCEPT

ActiveWatch

Alături de Voi

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Asociaţia Anais

Asociaţia Dăruieşte Viaţă

Asociaţia Front

Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen – A.L.E.G.

Asociaţia Groundfloor Group

Asociaţia Mame pentru Mame

Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen – A.L.E.G.

Asociaţia Pro Democraţia

Asociaţia pentru Relaţii Comunitare

Asociaţia SAMAS

Asociaţia Transcena

Centraş

Centrul Cultural Clujean

Centrul de Resurse Juridice

Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Centrul pentru Legislaţie Nonprofit

cere Centrul de Resurse pentru participare publică

Colectiv A

CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate

CRPE Centrul Român de Politici Europene

ECPI Euroregional Center for Public Initiatives

Expert Forum

Federaţia Dizabnet – Reţeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilităţi

Federaţia Fundaţiilor Comunitare din România

FOND Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare

FONPC Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil

FONSS Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC)

Fundaţia Agenţia Împreună

Fundaţia AltArt pentru Artă Alternativă

Fundaţia Civitas

Fundaţia Comunitară Bucureşti

Fundaţia Comunitară Oradea

Fundaţia Comunitară Sibiu

Fundaţia Comunitară Iaşi

Fundaţia Comunitară Ţara Fagarasului

Fundaţia Comunitară Timişoara

Fundaţia Crucea Albă

Fundaţia Estuar

Fundaţia Gabriela Tudor

Fundaţia Inimă de Copil

Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria

Fundaţia Little John’s (Cisnădioara)

Fundaţia Noi Orizonturi

Fundaţia PACT

Fundaţia pentru Parteneriat

Fundaţia Sensiblu

Fundaţia Regen

Greenpeace România

Grupul PONT

Hope and Homes for Children

HOSPICE Casa Speranţei

Institutul pentru Politici Publice

Institutul Prezentului

Leţ’s Do It, România!

MagiCAMP

Mediawise Society

MetruCub – resurse pentru cultură

Miliţia Spirituală

Opportunity Associates România

Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România

Roma Education Fund

Salvaţi Copiii România

Societatea Academică din România

Societatea de binefacere Diakonia Făgăraş

Techsoup România

TERRA Mileniul III

Terre des hommes Elveţia

United Way România

Valentina România

Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti

Prof. Dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti