Protest la RAFO Oneşti. Salariaţii, neplătiţi de câteva luni

Neplătiţi de luni de zile, puţinii salariaţi pe care îi mai are RAFO Oneşti- companie căpuşată cândva până la os de mafioţi cu gulere albe protejaţi politic - au protestat cerându-şi drepturile salariale.
RAFO Oneşti
RAFO Oneşti (rafo.ro)

Salariaţii RAFO Oneşti au protestat marţi faţă de neachitarea drepturilor salariale. Sute de salariaţi, cărora nu li s-au mai achitat lefurile din ianuarie, se gândesc la acţionarea întreprinderii în instanţă.

Potrivit deşteptarea.ro, angajaţii Rafo Oneşti au declanşat, marţi, ''conflictul de drepturi salariale'', soluţie la care au recurs după ce, începând cu luna ianuarie, drepturile lor salariale au început să nu mai fie achitate. Revoltaţi de situaţia care pare fără ieşire, în această dimineaţă, 230 dintre cei 395 de salariaţi nu au mai intrat la locurile lor de muncă şi au protestat trei ore.

Potrivit liderilor sindicali de la RAFO, situaţia companiei a devenit cu adevărat critică începând cu anul 2016, de când acţionarul majoritar, Petrochemical Holding, a transmis oficial prin preşedintele său, Iacov Goldovskiy, că nu va mai finanţa costurile la nivel de Rafo pe motiv că ANAF a pus sechestru asigurator pe toate bunurile mobile şi imobile ale rafinăriei în contul lui Ovidiu Tender, acţionar ce deţine doar 2,7% din capitalul social, situaţie care poate duce la falimentul RAFO.

Deşteptare.ro mai reaminteşte că Rafo a fost preluată de Petrochemical Holding, din Austria, în toamna anului 2006, în plin program de reorganizare judiciară, când întreprinderea avea circa 2.300 de salariaţi. La momentul respectiv, noul acţionar a promis că va repune unitatea în funcţiune, că o va dezvolta şi că va avea grijă ca salariaţii să-şi păstreze locurile de muncă, ceea ce nu s-a întâmplat.

Deşi Rafo a parcurs în perioada 2004 – 2010 programul de reorganizare şi a achitat toate creanţele creditorilor din tabloul final (aproximativ 15 mii de miliarde de lei vechi, din care peste 9 mii de miliarde către bugetul de stat) s-a ajuns ca întreprinderea, cândva prosperă, să mai aibă circa 400 de angajaţi (şi aceia neplătiţi). Mai amintim că în februarie 2015, acţionarii RAFO au aprobat vânzarea rafinăriei la fier vechi deşi, potirivit sindicaliştilor, rafinăria este bine conservată şi ar putea fi oricând repusă în funcţiune.

"Rafo, cu toate activele ei, este astăzi în picioare, bine conservată şi poate oricând să fie repusă în funcţiune printr-un efort financiar şi prin implementarea unui program de modernizare şi investiţii. De ce acţionarul a făcut atâtea eforturi, dar de opt ani ne minte cu tot felul de promisiuni de relansare? Pentru noi este greu de înţeles şi de explicat, dar credem că cineva din structura ambasadelor Austriei şi Rusiei şi chiar din instituţiile statului român ar putea să ceară o explicaţie faţă de comportamentul lui ca mare investitor în relaţia cu o întreprindere românească şi salariaţii ei, comportament care poate prejudicia imaginea altor investitori din aceleaşi zone”, a declarat Ion Marian, liderul Sindicatului Rafinorul.

Mai multe informaţii despre protest puteţi accesa aici

Recomandăm şi RAFO Oneşti, trimisă la fier vechi de politicieni corupţi şi oligarhi ruşi - investigaţie Rise Project

Reamintim că în perioada de înflorire a PSD, rafinăria de la Oneşti şi cea de la Dărmăneşti, precum şi CAROM au fost căpuşate de "mafioţi cu gulerele albe", despre a căror activitate ar fi fost informat permanent inclusiv preşedintele de la vremea respectivă, Ion Iliescu.

"Potrivit unor rapoarte ale mai multor servicii de informaţii româneşti, în perioada 2000-2004, prin intermediul rafinăriilor Dărmăneşti - Rafo Oneşti - Carom, grupuri de afacerişti au păgubit bugetul de stat cu o sumă totală de cel puţin 1,5 miliarde euro.

Potrivit aceloraşi documente, unii dintre aceşti afacerişti au legături cu deputatul PSD Viorel Hrebenciuc (gruparea constituită în jurul lui Corneliu Iacobov), şi cu mâna dreaptă a lui Ion Iliescu, viceprim-ministrul Ioan Talpeş (gruparea constituită în preajma lui Ovidiu Tender).

În jurul acestor piloni s-a construit, în ţară şi străinătate, un păienjeniş de sute de firme, înfiinţate special pentru a se pierde urma banilor", scria, în 2004, jurnalista Ondine Gherguţ. Cele două grupuri, mult timp rivale, au sfârşit prin a se înţelege şi a colabora în afaceri.

Articolul Ondinei Gherguţ poate fi citit aici