Putin ordonă presei ruse „limitarea” promovării pozitive a lui Trump

Conform Bloomberg, Kremlinul a ordonat presei naţionale ruseşti să micşoreze “cât mai mult” promovarea pozitivă a preşedintelui Donald Trump, iar motivul acestei noi indicaţii este, conform agenţiei de presă, “o reflecţie a îngrijorării crescute printre oficialii ruşi seniori, că noua administraţie SUA nu va fi atât de prietenoasă precum a părut la prima impresie”.

Preşedintele rus şi-a apărat decizia susţinând că este rezultatul lipsei de interes în audienţa rusească cu privire la faptul că Trump a preluat biroul prezidenţial, dar Bloomberg adaugă că unele dintre cele mai populare materiale TV despre Trump conţineau idei pe care Kremlinul ar prefera să nu le promoveze, cum ar fi promisiunea acestuia de a “goli mlaştina” - o referire la asanarea elitei politice de la Washington, care, după cum se ştie, este construit pe vechiul loc al unei mlaştini.

Hotărârea lui Putin survine într-o perioadă de sentimente anti-ruseşti în creştere la Washington, unde are loc un adevărat război civil între Trump şi elita neoliberală. Agenţiile de informaţii ale SUA şi desfăşoară anchete pentru a determina amploarea exactă a contactelor pe care consilierii lui Trump le-au avut cu Rusia în timpul şi după campania electorală din 2016.

Conform Bloomberg, indicaţiile Kremlinului marchează o răsturnare de situaţie completă faţă de acum câteva săptămâni, când Rusia aclama victoria prezidenţială a lui Trump ca fiind începutul unei noi ere de cooperare între foştii duşmani ai Războiului Rece.

“Campania lui Trump a fost urmărită cu extaz în timp speranţele ruşilor creşteau văzând un candidat american la preşedinţie care îl lăuda pe Putin. Dar campania debordantă a mers prea departe pentru gustul Kremlinului”. În ianuarie, conform relatărilor, Trump a avut mai multe menţionări în presă decât Putin, retrogradându-l pe liderul rus pe locul 2, pentru prima dată de când s-a întors în Kremlin în 2012, în urma a 4 ani ca premier, conform datelor Interfax”.

Acestea fiind spuse, cu certitudine relaţiile între Trump şi Putin s-au răcit. În săptămânile recente, numeroşi oficiali ai Casei Albe, inclusiv Trump, au criticat Rusia pentru anexarea Crimeei şi pentru violenţele ulterioare din Ucraina. Miercuri, Trump îl acuza pe Putin de confiscarea Crimeei de la Ucraina într-o serie de postări pe Twitter care au fost transmise în mijlocul unei rafale de afirmaţii conform cărora echipa sa are legături cu Rusia.

“Crimeea a fost luată de Rusia în timpul administraţiei Obama. A fost Obama prea blând cu Rusia?” afirma preşedintele SUA într-o postare.

Oficialii ruşi, care comentau cu promptitudine în presa locală despre noutăţile de la Washington, brusc n-au mai fost atât de vorbăreţi după comentariul cu privire la Crimeea.

Apoi, datorită haosului creat în administraţie de aşa-numita colaborare a echipei lui Trump cu Rusia - o campanie la care au participat din plin cele două mari ziare conectate la agenţiile de informaţii americane - New York Times şi Washington Post, a devenit neclar în ce măsură mai poate Trump să încerce o abordare prietenoasă a relaţiei cu Kremlinul, sau, chiar mai grev, dacă Trump are, până la urmă, suficientă putere la acest moment pentru a decide ceva atât de major.

Nu în ultimul rând, noua instrucţiune a Kremlinului poate să nu fie altceva decât o încercare a lui Vladimir Putin de a uşura presiunea la care este supus noul preşedinte american de către elita democrată, agenţiile de informaţii şi presa mainstream.

Joi, în cadrul unei conferinţe de presă electrizante la Washington, un Donald Trump care a încercat să conducă administraţia autoritar, ca şi cum ar fi fost propria sa companie, a elaborat asupra faptului că nu doreşte un război nuclear între cele două mari puteri militare, care ar însemna fără îndoială sfârşitul umanităţii.

Mesajul lui Trump a fost interpetat vineri de presa liberală ca fiind o ameninţare apocaliptică din partea preşedintelui american.