Raport despre starea presei: Mass-media din Transnistria, utilizată drept instrument de propagandă şi PR

Jurnaliştii din regiunea transnistreană participă la traininguri organizate de ONG-uri, dar cei angajaţi în mass-media oficială o fac fără să ştie administraţia, de frica represiunilor, constată raportul Centrului pentru Jurnalism Independent.
(Captură Foto)

În regiunea transnistreană, mass-media oficială şi municipală sunt utilizate în calitate de instrument de propagandă şi PR în folosul autorităţilor nerecunoscute şi de luptă împotriva oponenţilor politici. În jocurile şi luptele politice, deseori sunt atrase şi mass-media private. Holding-ul Sheriff finanţează mediile private care îl susţin pe liderul autoproclamat de la Tiraspol şi partidul majoritar în aşa-zisul legislativ din regiune.

”Majoritatea mass media este finanţată de la buget şi constituie din start întreprinderi economice care activează în pierdere, respectiv politica editorială depinde în totalitate de finanţator. Mass-media private, puţine la număr, au mari probleme financiare. Unele obţin granturi din exterior, dar nici pe departe în mod sistematic. În situaţia în care mass-media transnistreană este dependentă economic, aceasta tot mai des acceptă comenzi, în loc să practice un jurnalism de calitate”, se menţionează în Indicele privind Starea Presei din Republica Moldova pentru anul trecut, lansat de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) .

Cu toate că în stânga Nistrului există o lege cu privire la mijloacele de informare în masă care conţine reglementări pentru toate tipurile de media, aceasta nu-i recunoaşte pe freelanceri în calitate de jurnalişti. Deşi legea interzice cenzura, în realitate aceasta a devenit „politică editorială” pentru mass-media oficială de la Tiraspol.

Raportul CJI mai constată că jurnaliştii din regiune participă la traininguri organizate de ONG-uri, dar cei angajaţi în mass-media oficială o fac fără să ştie administraţia, din teama de represiuni. Formal, în regiune există un sindicat şi o Uniune a Jurnaliştilor, acestea fiind totuşi controlate politic. Câţiva ani în urmă, a fost elaborat un Cod etic, însă puţini jurnalişti ştiu despre existenţa acestuia.

Pe parcursul anului 2017, au fost concediaţi aproximativ jumătate din numărul jurnaliştilor care activau în mass-media oficială şi municipală. Au fost invocate multe motive, dar cauza reală a acestor disponibilizări masive a fost că jurnaliştii l-au susţinut pe fostul lider de la Tiraspol Evgheni Şevciuk.

Mass-media transnistreană practică diverse genuri jurnalistice, dar cele analitice şi de investigaţii sunt o raritate. Tematicile cu referire la drepturile omului sau la activitatea ONG-urilor aproape că nu sunt reflectate. Dacă un subiect abordează relaţiile moldo-transnistrene nu există un echilibru al surselor de informaţie. În campanii electorale o bună parte a instituţiilor media fac propagandă şi deseori apelează la dezinformare.

Auditoriul din stânga Nistrului consideră că mass-media transnistreană care apare în cea mai mare parte în limba rusă şi cea din Rusia contribuie la securitatea informaţională a regiunii. Totodată, influenţa presei din dreapta Nistrului asupra situaţiei din autoproclamata RMN este foarte mică, aceasta şi din motivul că nu poate fi distribuită liber.

Din luna mai 2017, serviciul pentru mijloacele de informare în masă din regiunea transnistreană, printr-o hotărâre a ”executivului” de la Tiraspol, a obţinut şi dreptul de supraveghere şi control al activităţii în domeniul mass-media şi cel al publicităţii. Anterior, serviciul dat avea atribuţii doar de elaborare a politicilor şi actelor juridico-normative de reglementare a activităţii în domeniile vizate. Analişti consideră aceste modificări legislative drept instituirea unui nou instrument de cenzură.