Regiunea arctică se înverzeşte ca urmare a schimbărilor climatice (Studiu)

Arcticul devine mai verde: snowmobil în apropiere de o fermă din Lovozero la Feb.16, 2010.
Arcticul devine mai verde: snowmobil în apropiere de o fermă din Lovozero la Feb.16, 2010. (Alissa de Carbonnel / AFP / Getty Images)

Regiunea arctică se înverzeşte: Un studiu a constatat că regiunea arctică a devenit mai verde în ultimii 30 de ani.

Cercetătorii au declarat în această săptămână că temperaturile mai ridicate şi anotimpurile calde mai lungi începând din 1982 au înlesnit creşterea vegetaţiei în locul unde se afla tundra arctică.

De-a lungul ultimilor 30 de ani, arbuşti şi arbori înalţi, care cresc în zonele cu climă temperată, au crescut în regiunea arctică, răspândindu-se pe o zonă cuprinsă între 250 şi 430 de km mai la nord decât în mod normal, potrivit unui studiu realizat de o echipă de oameni de ştiinţă şi cercetători internaţionali ai NASA. Studiul a fost publicat în Nature Climate Change.

"Zonele de la latitudinile nordice mai mari devin mai calde, gheaţa din Marea Arctică şi durata stratului de zăpadă sunt în scădere, sezonul cald este mai extins şi plantele cresc mai mult", a afirmat Ranga Myneni de la Departamentul de Pământ şi Mediu al Universităţii din Boston, într-un comunicat de presă al NASA. "În zonele arctice şi boreale din nord, caracteristicile anotimpurilor se schimbă, ceea ce duce la perturbări mari pentru plante şi ecosistemele aferente."

Cercetătorii au observat pături largi de "vegetaţie foarte productivă", care cuprind aproximativ o treime din peisajul nordic - o zonă de aproximativ aceeaşi mărime ca cele 48 de state din zona inferioară a Statelor Unite, în conformitate cu comunicatul de presă.

"E ca şi cum Winnipeg, Manitoba, s-ar fi mutat în Minneapolis-Saint Paul în doar 30 de ani", a declarat co-autorul studiului Compton Tucker, care lucrează cu Centrul Goddard Space Flight al NASA.

Pe teren, înverzirea zonelor forestiere boreale este un fenomen mult mai important în Eurasia decât în America de Nord.

"Acest lucru pune în mişcare un ciclu de consolidare pozitivă între încălzire şi topirea gheaţii marine şi zăpezii, pe care noi îl numim efectul de seră amplificat", a remarcat Myneni. "Efectul de seră ar putea fi amplificat în continuare în viitor, pe măsură ce solurile din nord se dezgheaţă şi eliberează cantităţi semnificative de dioxid de carbon şi metan."

Datele utilizate în studiu provin de la Radiometrele cu rezoluţie foarte ridicată ale Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice, care sunt transportate de sateliţii ce orbitează în jurul polilor.

"Am descoperit o creştere mai mare a numărului de plante în zona boreală între 1982 - 1992 decât între 1992 - 2011, deoarece s-au întâlnit limitări de apă în ultimele două decenii ale studiului nostru", a declarat în comunicatul de presă co-autorul Sangram Ganguly, care lucrează cu Institutul de Cercetare a Mediului din zona Golfului şi cu NASA Ames.