"România, aruncată înapoi în anii 90". Societatea civilă vs. ordonanţele Iordache

Schimbările promovate de PSD şi ALDE în domeniul justiţiei - prin ordonanţe de urgenţă - au atras critici dure din partea mai multor organizaţii non-guvernamentale care acuză practici specifice anilor 90, incompatibile cu standardele unei ţări care este membră a Uniunii Europene.
Florin Iordache(PSD),
Florin Iordache(PSD), (Florin Chirila/Epoch Times)

Este inacceptabil ca acte normative de importanţă deosebită cum sunt cele care privesc graţierea colectivă şi modificările codurilor penale să fie elaborate în secret şi promovate pe agenda Guvernului Grindeanu fără o consultare reală a societăţii româneşti, fără a oferi posibilitatea societăţii civile, reprezentanţilor sistemului judiciar şi tuturor celor care sunt în mod real interesaţi, să-şi exprime punctul de vedere, au tras un semnal de alarmă joi, în cadrul unui comunicat de presă, şase dintre cele mai cunoscute ONG-uri din ţară.

Expert Forum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Freedom House-România şi Grupul pentru Dialog Social (GDS) consideră că aceste practici aruncă România înapoi în anii 90 şi sunt incompatibile cu standardele unei ţări care este membră a Uniunii Europene.

Organizaţiile non-guvernamentale solicită Ministerului Justiţiei să nu modifice codurilor penale prin intermediul unei ordonanţe de urgenţe şi să facă publice datele referitoare la populaţia din penitenciarele din România pentru a căuta împreună soluţii pentru problema supraaglomerării, proiectul de graţiere promovat în acest sens nefiind o opţiune viabilă.

Graţierea dorită de Guvern

"De altfel, acordarea unei graţieri colective prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă este o acţiune fără precedent în istoria postdecembristă a României. Graţierile colective anterioare s-au făcut prin lege, după dezbateri parlamentare care oferă posibilitatea puterii şi opoziţiei de a expune argumente pro şi contra acestei măsuri, aşa cum este firesc într-o democraţie", au subliniat ONG-urile.

Afirmaţiile făcute de Ministrul Justiţiei referitoare la impactul acestei ordonanţe, mai exact că ea ar afecta între 2.300 şi 2.500 de persoane aflate în penitenciarele româneşti, îi face pe membrii societăţii civile să pună la îndoială scopul declarat al acestei ordonanţe de a rezolva problema supraaglomerării.

"Dimpotrivă, în felul în care este formulată, ordonanţa pare să servească mai degrabă intereselor persoanelor care au primit condamnări pentru fapte grave, cum ar fi faptele de corupţie, infracţiunile de abuz în serviciu, infracţiunile împotriva înfăptuirii justiţiei şi infracţiunile electorale", se arată în comunicatul celor şase organizaţii.

Analizând textele publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei după şedinţa de Guvern, ONG-urile constată că de la măsura graţierii prevăzute de art. 1 al OUG sunt exceptate anumite infracţiuni, dar, din păcate, pe această listă nu sunt incluse infracţiunile grave la care s-au referit anterior. Asta înseamnă că persoanele care au primit condamnări de până la 5 ani pentru aceste infracţiuni vor fi graţiate prin efectul legii.

Graţierea expressis verbis a pedepselor cu suspendare sau a amenzilor penale (care, deci, nu puteau să genereze aglomerare în sistemul penitenciar) este un argument în plus care le fundamentează ONG-urilor îndoiala privind onestitatea demersului ministerial.

"Cât priveşte graţierea parţială a unei jumătăţi din pedeapsă pentru anumite categorii de persoane constatăm că în privinţa acesteia nu există nicio limitare cu privire la natura infracţiunii şi nici nu este introdusă obligaţia de a achita prejudiciul în termen de un an de la punerea în libertate. Aşadar vor beneficia de graţiere parţială toţi cei care au fost condamnaţi pentru orice fel de infracţiuni, cu condiţia să fi împlinit 60 de ani, să sufere de o boală incurabilă în fază terminală, să aibă în întreţinere copii cu vârstă de până la 5 ani sau să fie însărcinate", au mai subliniat organizaţiile.

Modificarea codurilor penale

"În ceea ce priveşte ordonanţa de modificare a codurilor penale, observăm că punerea în acord a acestora cu deciziile CCR este doar un pretext, deoarece nu toate deciziile CCR se regăsesc în modificările propuse, iar unele dintre ele, cele care sunt periculoase, nu au legătură cu deciziile CCR. De exemplu, condiţionarea anchetelor penale la infracţiunile de abuz în serviciu de depunerea unei plângeri prealabile face practic imposibilă anchetarea abuzului în serviciu împotriva intereselor publice pentru că, în acest caz, chiar inculpaţii ar trebui să fie cei care solicită parchetului anchetarea propriei conduite infracţionale. Introducerea unui prag valoric de 200.000 de lei (aprox. 50.000 euro) va opera ca o dezincriminare a faptelor care se situează sub acest prag.

Scăderea pedepsei de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică (norma în vigoare) la de la 6 luni la 3 ani sau amendă (norma propusă) va atrage scurtarea corespunzătoare a termenelor de prescripţie, având ca rezultat închiderea unor dosare ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale. În concluzie, modificările propuse la infracţiunea de abuz în serviciu au ca rezultat golirea acesteia de conţinut şi imposibilitatea efectuării urmăririi penale atunci când partea vătămată este statul.

Neglijenţa în serviciu este dezincriminată fără a se oferi niciun fel de explicaţie cu privire la necesitatea acestei acţiuni.

Conflictul de interese este şi el golit de conţinut prin condiţionarea existenţei infracţiunii de natura necuvenită a foloaselor obţinute. De fapt, ceea ce ar trebui să sancţioneze această infracţiune este simpla obţinere de foloase de către oficialii publici prin folosirea funcţiei deţinute în interes personal sau în interesul persoanelor apropiate. Nu este prima dată când se încearcă dezincriminarea de facto a conflictului de interese prin introducerea sintagmei foloase necuvenite, care a fost respinsă deja de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 2/2014[1]. Modificarea legislaţiei penale în acest fel ar fi, deci, neconstituţională.

În privinţa modificărilor propuse la Codul de procedură penală, considerăm că limitarea la 6 luni de la comiterea faptei a clauzei de nepedepsire a denunţătorilor este nerezonabilă. Rezultatul va fi dispariţia de facto a acestui mod de sesizare a organelor de urmărire penală, fapt care va avea consecinţe din perspectiva eficienţei anchetelor penale. Dacă se doreşte introducerea unor limitări cu privire la aplicabilitatea clauzei de nepedepsire ar trebui să se cerceteze practica altor state în această materie, care a fost analizată de GRECO."

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne