România, ţara cu cel mai ridicat risc de sclavie modernă din UE

România a coborât cu 56 de locuri în clasamentul celor mai predispuse state pentru dezvoltarea formelor de sclavie modernă.
Persoană ţinută în lanţuri la Berevoieşti
Persoană ţinută în lanţuri la Berevoieşti (ziarelive.ro)

România a avut cea mai mare creştere a riscului de sclavie modernă faţă de anul 2016, arată Indicele Sclaviei Moderne 2017, informează CNN, preluat de gândul.info. Principalele motive care au stat la baza acestei îngrijorătoare stări de fapt sunt absenţa unei legislaţii în acest sens precum şi a unui program dedicat victimelor acţiunilor violente şi a celor care sunt exploataţi prin muncă, arată jurnaliştii americani.

Sclavia modernă este definită drept „o umbrelă care reuneşte sclavia, traficul de persoane şi muncă forţată”, iar indicele menţionat se calculează în funcţie de puterea şi eficacitatea legilor, dar şi de gravitatea încălcării lor în 198 de state.

Alături de România, la capitolul „cele mai grave încălcări ale dreptului oamenilor la libertate”, se află şi Italia. Alte ţări din UE care prezintă un mare pericol şi în care se dezvoltă forme de sclavie modernă sunt Grecia, Cipru şi Bulgaria, care se regăsesc şi ele printre primele locuri în Europa.

Cele mai mari creşteri ale Indicelui Sclaviei Moderne s-au înregistrat însă la noi, România coborând în clasament 56 de poziţii şi ajungând pe locul 66 în topul celor mai predispuse state pentru dezvoltarea formelor de sclavie modernă.

Cel mai cunoscut caz de sclavie modernă din România a fost cel din Berevoieşti, unde un grup de romi au ţinut în condiţii similare sclaviei mai multe persoane. Practic, romii, care nu aveau nicio sursă de venit şi trăiau din tăierea şi furtul de arbori sau din cerşetorit, şi-au "luat" sclavi pe lângă casă persoane pe care le-au obligat să muncească forţat, le-au umilit şi ţinut în condiţii insalubre etc., profitând de vulnerabilitatea acestora.

Povestea ar fi început încă din 2008, când s-au constituit mai multe grupuri infracţionale care au recrutat sau chiar răpit zeci de persoane minore şi majore şi profitând de starea de vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice, cu situaţii materiale precare) le-au folosit pur şi simplu pe post de sclavi. La percheziţii şi arestări s-a ajuns abia în 2016.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne