Roşia Montană: "Dacă Parlamentul votează împotriva proiectului nu înseamnă că am scăpat"

Ape de infiltraţie, poluate, se revarsă din mina de aur abandonată de la Roşia Montana
Ape de infiltraţie, poluate, se revarsă din mina de aur abandonată de la Roşia Montana (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Site-ul Academiei de Studii Economice dezvăluie:

Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar din anul 131. În prezent, Roşia Montană este ameninţată de distrugere prin propunerea de proiect a companiei Roşia Montană Gold Corporation. Cu toate acestea, campania Salvaţi Roşia Montană, prin sprijinul şi solidaritatea arătată de oameni din lumea întreagă, reuşeşte cu fiecare zi în plus să câştige lupta de salvare a zonei.

Academia de Studii Economice s-a implicat activ în această campanie de salvare a zonei şi pune la dispoziţie documentele elaborate şi distribuite începând cu anul 2002. În primăvăra lui 2002, studentul George Stoian, într-o audienţă la conducerea ASE-ului, a solicitat ca universitatea să se implice în problema Roşia Montană.

Timp de 11 ani, pe site-ul Academiei, cercetători din cadrul acesteia au postat sute de pagini de documentaţie sub semnăturile a 98 de cadre didactice pentru a declanşa simţul responsabilităţii guvernanţilor şi societăţii civile pentru că „Proiectul prezintă în realitate toate datele unui eşec economic şi unui dezastru ecologic“. http://www.ase.ro/roşia_montana/

Am avut şansa de a-l întâlni pe redutabilul student de atunci, care de altfel a rămas în legătură strânsă cu îndrumătorii săi, călăuzind la rândul său generaţiile de studenţi care i-au urmat în cadrul Academiei.

L-am întâlnit, desigur, cu ocazia protestelor din septembrie declanşate de acţiunile guvernanţilor privitor la Roşia Montană. Îi dăm cuvântul:

Numele meu este Stoian George Daniel, 32 de ani, de profesie economist, absolvent al Facultăţii de Cibernetică, în prezent lucrez la o firmă pe fonduri europene.

De ce am ieşit astăzi să protestez

Avem un proiect, gen Roşia Montană, care, din 1997, a stagnat dintr-un singur motiv: încalcă orice fel de legislaţie. S-a ieşit în stradă în momentul acesta, deoarece actualul guvern condus de domnul Victor Ponta a hotărât să încalce orice fel de legislaţie, să-l declare de interes naţional, şi declarându-l de interes naţional să eludeze întreaga legislaţie românească. Dacă v-aţi uitat peste proiectul lege aprobat în şedinţa de guvern de marţi (n.r. 27.08.2013), declarându-l proiect de interes naţional, pe deoparte obligă autorităţile locale să elibereze în 30 de zile autorizaţiile fără a mai respecta întreaga procedură, şi cel mai grav lucru, obligă autorităţile să le elibereze chiar şi acele avize care au fost anulate în justiţie, fiind proiect de interes naţional.

Dacă analizăm acest proiect din punct de vedere economic, Academia Română şi Academia de Studii Economice din Bucureşti au demontat acest proiect şi au dovedit că din punct de vedere economic e un dezastru pentru România, în speţă acea redevenţă de 6% pe care guvernul spune că a mărit-o de la 4% nu înseamnă nimic. Iar acea participaţie la profit de 25% înseamnă un singur lucru: vom avea 25% din profitul net al companiei, profit net care, aşa cum sper că ştie toată lumea, se determină scăzând venituri totale-cheltuielile totale. Cu cât vor fi mai mari cheltuielile companiei cu atât va fi mai mic profitul net, cu atât va fi mai mică contribuţia care intră la bugetul de stat... veniturile care intră la bugetul de stat.

Ce-aş mai putea spune, ar mai fi un lucru foarte important din punctul meu de vedere: ar trebui să se construiască un baraj de 180 de metri înălţime care să blocheze valea Cornei, de fapt, Valea Cornei ar urma sa fie acoperită de peste 200.000 de tone de apă cu cianură, blocată!

Am fost acolo la faţa locului, şi valea Cornei ar trebui să fie blocată de un baraj de 180 de metri, asta înseamnă cu aproximaţie, cam zece să spunem, zece până la 15 blocuri cu zece etaje. Un mare factor agravant este că roca este permeabilă în Valea Cornei, şi apele acelea se vor infiltra, iar dacă cianura ar fi neutralizată după cum promite compania, în nici un caz metalele grele nu vor putea fi neutralizate. Metalele grele se vor infiltra în pânza de apă freatică.

Tot legat de iazul de decantare respectiv, iazul de acumulare, un mare pericol îl reprezintă faptul că, dacă luăm, Institutul Naţional de Fizică a Pământului dacă nu mă înşel, şi alte institute, a fost recent şi un studiu publicat de 50 de oameni de ştiinţă europeni care spuneau că România în următorii 50 de ani e printre zonele care vor fi zguduite de cele mai violente cutremure. Domnul Mărmureanu după ce recent spunea că o să avem destul de curând un cutremur puternic, a spus că o să avem într-adevăr un cutremur puternic dar în 10 ani, 20 de ani, în timp. Odată construit barajul ăla, va fi extrem, extrem, de probabil, ca el să se dărâme, să cedeze la un cutremur puternic. La 7 kilometri în aval avem Abrudul, 7 kilometri în aval, nicăieri în lume nu mai există aşa ceva. Avem oraşul Abrud. Cedează barajul, vom avea mii de morţi acolo. Cel puţin odată inundaţi de apele barajului, nu mai vorbim de poluarea ulterioară. Cine o să plătească? Compania recent a primit un NU hotărât din partea firmei Alliance, la nivelul cel mai înalt. Au fost şi au cerut firmei Alliance să le asigure acest proiect. Alliance-ul, după ce a discutat şi cu oponenţi ai proiectului, a spus clar că nu asigură un asemenea proiect. De ce nu-l asigură?

Au fost şi au discutat cu şeful Alliance la nivel global, cei de la Roşia Montană. Stephany Roth şi încă alţi câţiva. Dar ei au fost şi au discutat şi i-au convins pe cei la Alliance, dar aceştia au spus că nu vor asigura un asemenea proiect.

Deci avem toate supoziţiile unui dezastru naţional. Nu unui proiect de interes naţional.

Pentru că, partea care ne revine, se vorbeşte de 5,2 miliarde de dolari, se vorbeşte... Dar toată lumea ... şi în felul acesta se încearcă manipularea opiniei publice, arătându-le: ”uitaţi suma totală!”

Dar aceste beneficii care sunt momentan doar pe hârtie sunt repartizate pe o perioadă de 20 de ani, proiectul este estimat a dura 20 de ani, deci am câştiga în cel mai bun caz 5,2 miliarde în 20 de ani. E nimica toată, nu înseamnă nimic 5,2 miliarde în 20 de ani.

Nu înseamnă absolut nimic.

Î: Şi 3000 de locuri de muncă ?

R: Şi 3000 de locuri de muncă. Legat de locurile de muncă, aş vrea ca toată lumea, şi sper că toată lumea să-şi amintească, când Ministrul Industriilor de tristă amintire, domnu’ Dan Ioan Popescu, promitea 25 de mii, spunea că Roşia Montană Gold Corporation - că dumnealui era Ministrul Industriilor - afirma în presă că Roşia Montană va crea 25.000 de mii de locuri de muncă. Verificaţi, e o informaţie validă 100%. 25.000 de locuri spunea domnu’ Dan Ioan Popescu, şi Roşia Montană Gold Corporation spunea la fel.

Acuma spun că 3000 de locuri de muncă dintre care 900 în perioada de exploatare dacă nu mă înşel, şi 2300 în perioada de pregătire a proiectului, care oricum nu înseamnă nimic. Pentru că oamenii ăia vor primi locuri de muncă pentru o perioadă scurtă de timp şi după aia nu vor mai avea nici un loc de muncă.

Dar în mod cert, dacă îmi permiteţi să mai subliniez ceva. Noi ne-am adunat aicea, cerem anularea acestui proiect de lege absolut aberant. Acest proiect de lege, şi îmi asum chestia asta, reprezintă cel mai cumplit act de trădare a României din ultimii 23 de ani. Nu avem nimic similar. Banii furaţi prin devalizarea băncilor pot fi refăcuţi. Cu chin, cu efort, dar pot fi refăcuţi.

Î: Mai ales că sunt mai mult digitali.

R:Exact, deci pot fi refăcuţi.

Agricultura care e acum distrusă, poate fi refăcută, industria care a fost pusă la pământ poate fi reconstruită, toate astea pot fi refăcute, e adevărat cu eforturi mari, dar pot fi refăcute. În schimb zona aia dacă o distrugem, din punct de vedere ecologic nu va mai fi refăcută niciodată, galeriile pe care le avem acolo, galeriile romane din masivul Cârnec, toate bogăţiile arheologice pe care le avem nu vor mai fi refăcute în vecii vecilor. Pierdem tot ce e acolo.

Şi Roşia Montană reprezintă unica, unica localitate din Europa locuită neîntrerupt de peste 2000 de ani, cu dovezi arheologice cu tot. E singura localitate care a fost locuită permanent. Şi ce vroiam să mai subliniez:

Noi protestăm aicea faţă de acest proiect de lege. Parlamentul s-ar putea să ne dea satisfacţie şi să spună ”okey, nu-l votăm.” Dar proiectul va merge mai departe. Faptul că parlamentul votează împotriva acestui proiect de lege nu înseamnă că am scăpat de Roşia Montană Gold Corporation. Nu! Înseamnă doar că acest abuz incalificabil al guvernului Ponta nu primeşte girul parlamentului. Dar înseamnă că compania Roşia Montană va merge mai departe cu solicitarea acordului de mediu, cu solicitarea descărcării arheologice, cu toţi paşii pe care îi au acuma. Deci nu scăpăm de Roşia Montană Gold Corporation.

Din punctul meu de vedere, sper să nu greşesc, dar ăsta este punctul meu de vedere, cred că singura modalitate de a scăpa de Roşia Montană Gold Corporation, ar fi un referendum la nivel naţional. Pentru că abia în clipa aceea populaţia s-ar pronunţa, şi sunt convins că ar fi masiv împotriva acestui proiect. În clipa aceea nici un fel de guvern nu ar mai putea să invoce vreun motiv pentru a continua proiectul. În clipa aceasta, repet, s-ar putea să ni se dea satisfacţie, dar nu am obţinut decât atâta, o anulare a unui proiect de lege incalificabil, cum este acesta aprobat în şedinţa de guvern de marţi, 27 august. Atât obţinem. Noi avem nevoie să oprim acest proiect.

Se speculează foarte mult, foarte mult se speculează asupra faptului că nu va mai dura 10 ani şi vom avea o bursă a apei potabile, aşa cum avem o bursă a petrolului. Se ştie că resursele de apă potabile sunt din ce mai limitate şi ca urmare a poluării ei de către om, factori antropici. Chiar cred că vom avea o bursă a apei. Dacă noi vom face lucrul acesta, ne distrugem apele subterane din Ardeal, poluarea aceea va migra, poluarea aceea nu va sta pe loc. Tot guvernul Ponta vrea să distrugă apele subterane prin exploatarea gazelor de şist din nordul Moldovei, din Dobrogea iarăşi distrugem alte resurse de apă. Mai ales că Dobrogea şi nordul Moldovei au probleme uriaşe cu apa potabilă, au secetă puternică. Deci noi riscăm ca în 10 ani de zile, tocmai când se va lansa o bursă a apei potabile, noi să rămânem fără resurse de apă potabilă. Să le avem contaminate. Care ar fi justificarea din punctul unui guvern responsabil de a accepta un asemenea risc? Pentru ce am accepta un asemenea risc? Nu există justificare. Cred că singura explicaţie pentru tot ce se întâmplă şi în prezent, şi tot ce s-a întâmplat cu Roşia Montană până astăzi, avem o singură explicaţie, corupţia. Cred că asta este singura explicaţie posibilă, corupţia.

Mai ales că în 2006 Roşia Montană Gold Corporation a săvârşit fapte care intră sub codul penal. În anul 2006 au plătit Cabinetul de Arhitectură Opus pentru a le întocmi un studiu care să analizeze impactul proiectului asupra caselor de patrimoniu de la Roşia Montană. Atelierul de Arhitectură Opus le-a întocmit acel studiu şi l-a predat celor de la Roşia Montană Gold Corporation, cei de la Roşia Montană Gold Corporation au scos toate referinţele negative, pentru că cei de la Atelierul de Arhitectură Opus spuneau că vor fi distruse clădirile de patrimoniu, ei au scos toate referinţele negative din proiect, absolut tot ce era negativ şi l-au înaintat în forma aceasta falsificată Ministerului Mediului. Cei de la Atelierul de Arhitectură Opus au atras atenţia public ministrului de atunci şi în presă, au atras atenţia în presă că le-a fost falsificat raportul, studiul pe care l-a depus Roşia Montană Gold Corporation către Ministerul Mediului spre analiză, şi nu s-a întâmplat nimic. Şi asta se cheamă ”fals şi uz de fals în acte publice,” şi este infracţiune penală. Intră sub incidenţa codului penal. Şi nu s-a întâmplat absolut nimic.

Din păcate asta arată că în România nu putem... De ce, de ce protestăm iarăşi ? Asta e o dovadă în plus, că ceea ce scrie şi promite Roşia Montană Gold Corporation nu va fi în nici o formă respectat, nu avem nici o garanţie. Se încearcă acuma, efectiv prostirea noastră, prin prezentarea unei garanţii de 25 de milioane de dolari dacă am înţeles bine. Păi nu înseamnă nimic 25 de milioane de dolari. Nu înseamnă absolut nimica. Pentru că atunci când o să avem dezastru ecologic şi asta e clar că vom avea, cei 25 de milioane de dolari, dacă vor mai exista, dacă vor mai exista, că nu există nici o certitudine că vor mai exista banii ăştia, nu vor însemna nici o picătură într-un ocean. Nu o să ne acopere nici a zecea parte, nici a suta parte din cheltuielile pe care le-am avea.

Există o exploatare similară în Canada, într-o anumită zonă a Canadei şi îmi cer scuze că nu mai ştiu, am văzut articolul în Formula AS, era un articol scris cu un inginer geolog Român emigrat în Canada şi spunea că în zona respectivă cheltuie statul Canadian anual un miliard de dolari pentru a criogena solul. Au îngheţat solul, cheltuie un miliard pentru a îngheţa solul, pentru ca otrava din lacul de acumulare respectiv să nu ajungă în pânza de apă freatică şi îi costă un miliard de dolari, da, exact, un miliard de dolari canadieni îi costă această operaţiune. Noi de unde vom scoate banii necesari?

Deci ăsta e motivul, noi vrem dezvoltare. Eu sunt economist de profesie, am terminat ASE-ul, facultatea de Cibernetică şi m-am informat şi mă informez. Normal că vrem să ne dezvoltăm acolo, dar asta nu e o formă de dezvoltare. Să seci total resursele, bogăţiile subsolului într-o perioadă de 10-20 de ani, şi după aceea să vezi zona aceea sărăcită şi fără nicio posibilitate de dezvoltare nu înseamnă dezvoltare durabilă, nu înseamnă dezvoltare sustenabilă, se încalcă orice fel de principiu al dezvoltării sustenabile, pentru că asta se va întâmpla acolo. Nu avem nici cea mai mică garanţie că vor fi respectate promisiunile companiei. V-am dat exemplu cu faptul că au săvârşit deja faptele care intră sub influenţa codului penal şi nu au păţit nimica.

Guvernanţii noştri, din păcate, ne-au tot demonstrat până în prezent că uită să se mai uite peste documente pe care le-au semnat atunci când au privatizat şi chiar ne-au demonstrat că nu reuşesc să păstreze documente în original. Amintiţi-vă că nu avem contractul original cu Bechtel. Iar, şi aicea e... dacă îmi permiteţi, vreau să mai subliniez ceva. Ni se spune că proiectul va fi minunat dar nu s-a desecretizat contractul de concesiune. Contractul de concesiune cu toate anexele sale este secretizat. S-a desecretizat doar actul constitutiv al Roşia Montană Gold Corporation. Actul prin care a luat fiinţă Roşia Montană Gold Corporation, dar numai atât. Contractul de concesiune în care e stipulat ce perimetru se concesionează, în ce condiţii se concesionează? Nimic. Ce se întâmplă cu resursele care vor fi exploatate? Nimic. Absolut totul este secretizat. Probabil că vom păţi şi cu acest contract ceea ce am păţit şi cu contractul Bechtel. Ni se va spune că a dispărut originalul. Şi atunci de ce am accepta noi aşa ceva ?

Eu am un băieţel, de ce aş accepta ca băieţelul meu când o creşte mare, să trăiască într-o ţară care va fi lovită de poluare masivă. De ce aş accepta ca băieţelul meu să trăiască într-o ţară în care ploile acide vor fi clar din ce în mai mari, din ce în ce mai numeroase din cauza cianurii care se evaporă. Şi de ce aş accepta ca el să trăiască într-o ţară în care el, peste 20 de ani să spunem, să nu mai aibă gram de metal preţios în subsolul ţării? Aurul se foloseşte în industria IT din ce în ce mai mult, în industria tele-comunicaţiilor. Toţi avem o bucăţică infimă de aur, o cantitate infimă de aur în telefoanele noastre mobile, în laptopurile pe care le avem, peste tot se foloseşte aur fiindcă e un conductor extraordinar. De ce trebuie să exploatăm noi aurul în clipa aceasta şi să epuizăm acele zăcăminte? Pentru că nu ne vor rămâne nouă. Noi avem o redevenţă de 6%, asta-i tot. Şi o ipotetică parte din profit de 25%. Dar acela e ipotetic, profitul. Dar concret, sigur, avem 6% redevenţă. De ce am renunţa noi la aceste bogăţii, când în viitor va fi nevoie din ce în ce mai mult de bogăţiile acestea?! Vor fi din ce în ce mai căutate.

Nici măcar nu le vom prelucra în ţara aceasta. Noi nici măcar nu mai avem capacitatea de prelucrare a metalelor preţioase. Nu mai avem industria necesară. A fost distrusă. Noi nu mai avem dreptul de a ştanţa aur. BNR-ul a pierdut dreptul de ştanţare a aurului. Vă garantez, am citit articol pe tema aceasta. Şi explica domnul Vasilescu cum de s-a putut întâmpla. Deci de ce aş accepta eu toate lucrurile astea ?

Şi atunci există o singură explicaţie, sau o singură soluţie: să ne opunem, atât cât putem, în limite legale, cât se poate în limite legale, acestui proiect criminal. Dacă guvernul Ponta va merge mai departe, dacă parlamentul va vota, din păcate vom mai avea o singură formă de răspuns: Să mergem la Roşia Montană şi să stăm la Roşia Montană.

Eu unul voi fi unul dintre cei care or să meargă acolo şi or să stea acolo cât poate de mult. Şi-or să încerce să ne exproprieze cu forţa. Fiindcă dacă trece de parlament, Roşia Montană Gold Corporation va avea dreptul de a expropria folosind forţa, pe toţi cei care nu vor să plece de la Roşia Montană. Şi vă garantez că sunt oameni acolo care vor pleca doar morţi. Cunosc câţiva dintre ei.

Guvernul Ponta nu ştie ce face, nu ştie în ce pericol uriaş pune ţara asta. Sau dacă ştie nu-i pasă. Nu uitaţi că domnul Tokes a declarat recent că România exploatează Transilvania ca pe o colonie, avem chestia asta, când a spus că vrea protectorat, cere ca Ungaria să asigure protectoratul Transilvaniei, aşa a acuzat România, că exploatează Transilvania ca pe o colonie. Dacă dăm drumul acestui proiect, când se vor vedea efectele absolut dezastroase toată vina va fi aruncată asupra parlamentului de la Bucureşti, asupra Guvernului de la Bucureşti, şi se va cere cu o forţă, înzecită, însutită cu atât mai mult se va cere independenţa, de fapt autonomia Transilvaniei, pe motiv că noi am distrus-o. Noi, miticii de la Bucureşti, că aşa suntem numiţi. Miticii de la Bucureşti au distrus Transilvania. Deci guvernul Ponta oferă cel mai mare argument cu putinţă în viitor celor care vor să dezmembreze ţara asta, să obţină autonomia Transilvaniei pe diverse criterii.

De ce am accepta aşa ceva?

A consemnat Gela Lazăr, transcriere Petre Pavel