Scandalul Kobborg dezvăluie măruntaiele hâde ale Operei Naţionale: găuri în tavan şi toalete care refulează

Scandalul stârnit de declaraţiile coregrafului Johan Kobborg, care a anunţat că va părăsi Opera Naţională căci viaţa lui e mai bună fără corupţi, a scos la iveală condiţiile grele în care lucrează angajaţii instituţiei într-o clădire a cărei renovare a costat opt milioane de euro.
Protest la Opera Română
Protest la Opera Română (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

Zeci de balerini au ieşit marţi în faţa Operei Naţionale din Bucureşti (ONB), nu pentru a prezenta un spectacol în aer liber, ci în semn de protest. Parte dintre ei, în frunte cu prim - balerina Alina Cojocaru, au protestat pentru susţinerea lui Johan Kobborg, directorul artistic al Operei Naţionale care a demisionat luni.

Alţi balerini, alături de instrumentişti au ieşit la un contraprotest, susţinând că, de fapt, balerinul şi coregraful danez Johan Kobborg pleacă pe motiv că, dacă până acum câştiga 7300 de euro pe lună, odată cu schimbarea conducerii Operei ar urma să ia mult mai puţini bani. Aceştia au anunţat că vor depune şi un denunţ penal faţă de fostul manager al Operei, Ioan Răzvan Dincă şi faţă de Johan Kobborg, pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

Scandalul a izbucnit după ce noul director al Operei, Tiberiu Soare, i-a retras lui Kobborg titulatura de director al Baletului ONB susţinând că nu există un astfel de post în organigrama instituţiei. Ulterior, ministrul Culturii i-a oferit oficial danezului titlul de director al baletului ONB şi l-a numit pe Vlad Conta director general interimar în locul lui Tiberiu Soare, devenit adjunct.

Când situaţia părea rezolvată, Kobborg a anunţat printr-un mesaj publicat pe contul său privat de Facebook că pleacă de la Opera Naţională Bucureşti şi că nu va lucra niciodată cu ”oameni ca Tiberiu Soare”. Potrivit news.ro, balerinul l-a acuzat pe noul director interimar, Vlad Conta, că i-a cerut Alinei Cojocaru să mintă în privinţa absenţei din spectacolul de duminică. ”Viaţa mea e mai bună fără corupţi”, şi-a încheiat Kobborg mesajul.

În urma anunţului, pe Facebook a fost iniţiat evenimentul "Manifest pentru valori. Solidaritate cu Johan Kobborg". Surpriza a fost că protestul pentru susţinerea lui Kobborg a fost dublat de un contraprotest, al angajaţilor nemulţumiţi de modul în care coregraful şi Alina Cojocaru prezintă situaţia.

Mai mult, pentru a arăta cum este realitatea la Opera Naţională, angajaţii au invitat presa în clădire, arătând condiţiile improprii în care muncesc: săli de repetiţie unele dintre ele prea mici, altele cu acustică proastă, fără vestiare şi neîncălzite iarna, găuri în tavan şi duşuri care băltesc.

Poziţia susţinătorilor lui Johan Kobborg

Potrivit balerinei Alina Cojocaru, protestul are loc deoarece situaţia lui Johann Kobborg nu s-a rezolvat, aşa cum s-a afirmat în presă. Deşi ministrul Culturii i-a propus acestuia postul de director al baletului ONB, Kobborg n-ar fi primit o propunere oficială, scrisă.

"Ministrul nu i-a dat această funcţie. Ministrul a spus 'nu plecati, vă rog frumos să vorbim, aceasta este propunerea mea', nu stiu dacă ştiţi dar niciun artist nu poate să accepte nimic până nu vede o propunere de colaborare. Dacă ni se spune că este un post nou făcut nu trebuie să ştii cum este postul acesta, pentru că în realitate niciun cetăţean străin nu poate ocupa postul acesta?", a declarat Alina Cojocaru.

Balerina şi-a exprimat temerile că în noul context, Johann Kobborg nu va mai avea libertate artistică deplină, de a colabora cu artişti din străinătate, coregrafi etc. ca până acum. Alina Cojocaru a negat categoric că plecarea lui Johann Kobborg ar fi din raţiuni financiare, explicând că acesta a ajuns să dea bani din buzunar pentru a putea aduce aici spectacole din străinătate:

"În România toată lumea zice că îi dă bani, dar să vă dau un exemplu simplu. A colabora la nivel internaţional cu aceşti artişti, coregrafi înseamnă a face planuri cu 2-3 ani înainte. În România fondurile se aprobă anual şi se dau trimestrial ceea ce înseamnă că dacă noi vrem să punem în scenă un spectacol, cu un an jumătate înainte, fundaţia trimite un reprezentant să-şi aleagă cu cine să facă acest spectacol. Teatrul nu are aceste fonduri şi Johann spune: "ok, plătesc eu această persoană pentru ca oamenii mei să vină să vadă trupa şi artiştii mei să aibă posibilitatea de a lucra cu aceşti artişti", a declarat Alina Cojocaru.

Protest la Opera Română.
Protest la Opera Română. (Epoch Times România)

Balerina a mai afirmat că o altă mare nemulţumire este legată de faptul că noul director i-a cerut să mintă în privinţa motivelor pentru care nu a dansat în ultimul spectacol, motiv pentru care ea nu mai poate colabora cu ONB.

"Sincer, eu să intru într-un teatru şi să semnez un contract cu cineva care mi-a cerut să mint, asta pentru mine este imposibil!', a declarat Alina Cojocaru.

Prezenţi alături de Alina Cojocaru la protest, balerinii din echipa lui Johann Kobborg, în marea lor majoritate străini, au afirmat că sunt dispuşi să-şi dea şi ei demisia odată cu plecarea şefului lor.

Contraprotestul

În timp ce Alina Cojocaru vorbea cu presa, pe treptele ONB s-au strâns mai mulţi angajaţi nemulţumiţi de modul în care aceasta prezintă situaţia.

Potrivit regizoarei Cristina Cotescu, Kobborg s-a cramponat de un post care nu exista în organigramă, care finalmente a fost creat special pentru el "la şantajul" Alinei Cojocaru şi, deşi nimeni nu îi neagă calităţile artistice, coregrafului danez i se poate reproşa contraperformanţa de a fi scindat personalul Operei.

"Domnul Kobborg? Are nişte calităţi dar nu înţelege că a fost pe un post care în Opera Naţională Română nu a existat. De ani de zile facem cerere, daţi-ne de la Minister un post pentru director artistic al baletului – nu s-a putut. Vineri după masă la ora 18:00, pentru că a fost acest şantaj urât din partea Alinei Cojocaru, care este logodnica acestui domn Kobborg, dintr-o dată la ora 18:00 după masă s-a înfiinţat un post de direcţie", a declarat regizoarea.

Protest la Opera Română
Protest la Opera Română (Epoch Times România)

"Balerinii şi orchestra au în jur de 1.000 – 2.000 de lei, domnul Koboorg 7.300 de euro, de euro fraţilor. Ne simţim umiliţi. Balerinii pe care i-a adus, şi-a făcut o echipă numai de străini care au calităţile lor, a marginalizat românii. La Opera Naţională din Bucureşti românii nu mai dansează, dansează în majoritate aceşti străini. (...) Străinii sunt plătiţi triplu decât românii", a adăugat Cristina Cotescu.

Pe afară vopsit gardul

La rândul lor, angajaţii nemulţumiţi nu neapărat de salariul lui Kobborg cât de salariile lor mici, au invitat presa să viziteze interiorul instituţiei pentru a cărei renovare s-au cheltuit nu mai puţin de opt milioane de euro. Reamintim că, început în august 2013, procesul de reconsolidare şi renovare al clădirii Operei Naţionale a depăşit suma de 8 milioane de euro. Dacă părţile în care are acces publicul strălucesc, partea în care îşi desfăşoară activitatea personalul este departe de a oferi condiţiile pe care angajaţii şi le doresc.

Protest la Opera Română
Protest la Opera Română (Epoch Times România)

Găuri în tavan, uşi vechi, tubulatură la vedere, linoleum rupt şi pătat, săli de repetiţii fără vestiare şi neîncălzite iarna, duşuri care curg şi o fosă a orchestrei în care, potrivit angajaţilor, "s-au mai împuţinat şobolanii".

Protest la Opera Română
Protest la Opera Română (Epoch Times România)

Protest la Opera Română
Protest la Opera Română (Epoch Times România)

"S-a vrut renovarea Operei, vedeţi şi dvs ce s-a făcut cu cei foarte mulţi bani investiţi. Balerinii... în unele cabine nu există dulapuri, unde să-şi depoziteze hainele, lucrurile. Toaletele toate refulează, nu ştiu ce au lucrat dumnealor. Veniţi să vedeţi la duşuri cum stă apa şi bălteşte. Vă arătăm în ce condiţii lucrăm noi", ne-a declarat balerinul Ionuţ Arteni.

Protest la Opera Română
Protest la Opera Română (Epoch Times România)

Plângere penală

Toată povestea cu plecarea lui Johann Kobborg se va solda şi cu o plângere penală pe numele acestuia şi a lui Dincă Ioan Răzvan, fost manager General. Plângerea penală vizează acuzaţii de abuz în serviciu, delapidare şi fals intelectual.

Practic, angajaţii acuză că deşi contractul de antrepriză în baza căruia Johann Kobborg încasa 7300 euro brut/lună trebuia executat într-un interval maxim de timp cuprins între 27. 01. 2014 şi 28. 02, 2014, reprezentanţii ONB nu doar că au refuzat să îl rezilieze ci l-au şi prelungit prin acte adiţionale, multiplicând nejustificat remuneraţia.