Shakespeare: „Şi mai presus de orice - să nu te minţi pe tine însuţi”
Povestindu-ne tot ce se poate povesti despre caracterul uman, Shakespeare e la fel de actual şi acum după 400 de ani.
William Shakespeare (Getty Images)
Aprilie, „cea mai crudă lună a anului”, ni-l aduce mereu pe marele Will, de la a cărui moarte se împlinesc anul acesta 400 de ani.
Merită să înveţi engleza doar ca să simţi mai bine ce vrea să spună Shakespeare, mi-am zis când am citit pentru prima dată Regele Lear. Aveam vreo 12 ani şi aveam revelaţia (aşa cum avea să mi se întâmple mai târziu şi cu Republica lui Platon) intrării într-o altă dimensiune, una în care ţi se dau chei de înţelegere a tainelor lumii, căci, exact cum observa Croce, el dă cititorilor impresia că „ar asista la marea taină a facerii lumii".
Şi cum crizele multiple şi complexe prin care trece întreaga omenire astăzi, sunt crize ale valorilor morale, cât de înţelept ar fi să ne oprim din când în când la câte un vers al marelui nebun înţelept („nebun”, în sensul eminescian, de creator de geniu).
Şi pentru că Shakespeare înţelege să trăiască întreaga dramă, tragică sau comică, a existenţei omeneşti, împreună cu fiecare dintre eroii săi, fie buni sau răi, ne invită fără ascunzişuri şi la fel de actual şi astăzi, să cunoaştem faţetele multiple ale firii omeneşti.
Doar într-un simplu dialog (din Hamlet), în care un tată (Polonius) îşi povăţuieşte fiul (Laertes) înaintea unei călătorii, avem un adevărat ghid, nu doar de călătorie în siguranţă, ci şi în cunoaşterea vieţii.
Cu toate că Prinţul Hamlet îl dispreţuieşte pe Polonius şi cu toate că bătrânul dovedeşte mai degrabă prostie în câteva situaţii, sfatul dat fiului său este de o admirabilă înţelepciune practică. Şi e firesc să fie aşa, de vreme ce această înţelepciune vine de la Shakespeare însuşi, el folosindu-şi personajul drept purtător de cuvânt.
Shakespeare îi avertizează de două ori pe tineri să fie foarte atenţi la ceea ce spun altora. „Să nu dai grai gîndirii” (”Give thy thoughts no tongue”) sau „Urechea ta ţi-o pleacă orişicui,/ Dar să-ţi audă glasul doar aleşii” (”Give every man thy ear, but few thy voice”).
Ceea ce spune personajul său, Polonius, despre împrumutatul sau luarea cu împrumut a banilor este, de asemenea, un sfat bun, pe care mulţi dintre noi îl putem atesta din experienţă. „Nu da şi nu lua bani cu împrumut, Că pierzi şi banii şi prietenia, Căci împrumutul seacă buna stare”. (”Neither a borrower nor a lender be;/For loan oft loses both itself and friend,/And borrowing dulls the edge of husbandry”).
Despre apropiere şi distanţă faţă de necunoscuţi:
„Nu fi trufaş, dar nici nu te-njosi/ Prieteni încercaţi, de ţi-ai ales,/ De suflet prinde-i cu verigi de-oţel,/ Dar palma să nu-ţi toci în cîrdăşie/ Cu-orice fîrtat golaş de-abia ouat”. (”Be thou familiar, but by no means vulgar./ Those friends thou hast, and their adoption tried,/Grapple them to thy soul with hoops of steel;/But do not dull thy palm with entertainment/
Of each new-hatch'd, unfledged comrade”. )
Despre conflict: „Fereşte-te de vrajbă, dar odată/ Intrat în ea, te poartă-n aşa chip/ incit duşmanului să-i pară rău”. (”Beaware of entrance to a quarrel; but being in,/ Bear't that the opposed may beware of thee”.)
Cel mai bun sfat dintre toate - devenit unul dintre cele mai înţelepte cugetări omeneşti - este dat în final şi este şi cel mai greu de urmat: „Iar mai presus de-orice: nu te minţi pe tine însuţi/ Căci, aşa cum noaptea urmează după zi/ Nu vei putea nici altora necredincios să fii. (”This above all: to thine own self be true,/And it must follow, as the night the day,/ Thou canst not then be false to any man”).
Este cel mai profund sfat şi greu de urmat pentru că presupune cunoaştere şi stăpânire de sine. Într-o lume care te atrage în toate direcţiile, o lume care te de-posedează de fiinţa ta lăuntrică, prin toate mijloacele, poţi rămâne cine eşti tu cel adevărat doar dacă reuşeşti să fii consistent cu principiile tale. Cu valorile tale, cu idealurile tale cele mai înalte.
Şi cum Shakespeare reuşeşte printr-o singură expresie, să comprime un univers întreg, am putea rezuma astfel sfaturile date lui Laertes:
- uneori e bine să păstrezi pentru tine ceea ce gândeşti
- fii prietenos dar nu foarte prietenos
- fă-ţi câţiva prieteni dar păstrează şi distanţe
- încearcă să stai deoparte de conflicte, dar, dacă intri în ele, găseşte o soluţie de ieşire
- fii un bun ascultător şi nu vorbi mult
- ascultă ce spun ceilalţi dar reţine-ţi judecăţile
- cumpără-ţi haine frumoase dar nu unele cu care să-i epatezi pe ceilalţi
- fereşte-te să dai şi să iei bani
- fii credincios principiilor tale şi astfel nu-i vei înşela nici pe ceilalţi.
