Societatea civilă critică legea votului prin corespondenţă
9 ONG-uri consideră că procesul de aprobare a proiectului de lege privind votul prin corespondenţă s-a realizat într-un ritm mult prea rapid şi fără consultarea societăţii civile sau a celor interesaţi.
Coada la secţiile de votare a românilor din străinătate (Dana Betlevy / Epoch Times Romania)
În mai puţin de jumătate de zi s-au discutat amendamentele depuse de partidele politice în Comisia parlamentară pentru legi electorale şi s-a aprobat proiectul în Senat, fără a exista timp ca parlamentarii să îl citească. Legea a fost amânată din diverse motive populiste, din lipsă de voinţă politică, iar acum se face prin ignorarea unor principii democratice, pornind de la motivul că nu mai este timp pentru aprobarea acesteia, se arată într-un comunicat remis Epoch Times.
În plus, propunerile înaintate de organizaţiile neguvernamentale nu au fost discutate sau luate în calcul de membrii Comisiei.
”Considerăm că pentru o lege de asemenea importanţă ar fi fost necesare consultări reale cu organizaţii neguvernamentale din România, asociaţii ale românilor din străinătate şi orice alt actor interesat. Reamintim că proiectul prezintă atât probleme legate de principiile pe care se bazează, cât şi vulnerabilităţi de ordin tehnic. Cea mai semnificativă problemă este faptul că legea se adresează doar românilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, fapt care limitează foarte mult numărul alegătorilor care pot vota.
Legea trebuie să se aplice tuturor cetăţenilor români cu drept de vot care ştiu la momentul înscrierii că în ziua alegerilor vor fi în afara circumscripţiei unde sunt arondaţi. De asemenea, solicitarea unor documente precum cele care dovedesc domiciliul şi care sunt eliberate de autorităţi străine birocratizează excesiv procesul şi limitează mult numărul alegătorilor”, scriu reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile.
Un alt fapt reclamat de aceştia este că unele dintre amendamentele depuse au avut ca scop introducerea de limite suplimentare în lege cum ar fi înscrierea în Registrul Electoral pe baza unor documente legalizate (UDMR). Pe de altă parte, legea are încă părţi neclare (ex: tipărirea buletinului de vot) sau lipsesc mecanisme de control a votului (trasabilitatea traseului votului de către alegător). În contextul în care aceste proceduri rămân neclare, ele devin vulnerabilităţi în organizarea alegerilor.
Legea trebuie să se aplice tuturor cetăţenilor români cu drept de vot care ştiu la momentul înscrierii că în ziua alegerilor vor fi în afara circumscripţiei unde sunt arondaţi.
De asemenea, a existat propunerea ca din 2020 să se voteze exclusiv pe baza înscrierii în Registrul Electoral. ONG-urile semnatare se opun acestui sistem, deoarece consideră că acesta restrânge posibilitatea de a vota pentru un număr semnificativ de alegători.
”Solicităm partidelor politice şi membrilor Camerei Deputaţilor să construiască un dialog real cu organizaţiile societăţii civile şi cu orice alt actor interesat şi să elaboreze un act normativ care să răspundă cu adevărat nevoilor alegătorilor români şi nu să le limiteze posibilităţile de a vota prin corespondenţă prin proceduri birocratice sau prevederi restrictive. Reamintim că o lege cu vulnerabilităţi şi restricţii nejustificate este mai nocivă decât lipsa acesteia”, concluzionează autorii comunicatului.
Organizaţii semnatare: Asociaţia Civitas ’99; Activewatch; Centrul Român pentru Politici Europene; Centrul de Resurse pentru participare publică; Centrul pentru Resurse Civice; Expert Forum; Freedom House; Funky Citizens; Grupul pentru Democraţie Participativă Plenum.
