Societatea civilă din Diaspora acuză Guvernul Dăncilă: Organizarea alegerilor – un eşec controlat

Cozi diaspora
Cozi diaspora (Adelina Leonte)

Treizeci şi două de grupuri civice din străinătate şi din ţară îşi exprimă public îngrijorarea privind modul în care Executivul organizează alegerile prezidenţiale, denumindu-l ”cronica unui eşec controlat”.

Concret, cele peste 30 de grupuri acuză, într-un comunicat de presă, lipsa de implicare a autorităţilor şi ignorarea unor probleme tehnice şi organizatorice. Una dintre problemele sesizate de acestea ar fi securitatea în cazul votului prin corespondenţă.

„Ne întrebăm cum poate Poşta Română să securizeze transportul internaţional al votului prin corespondenţă, dacă serviciul intern de poştă este expus unui furt de 200.000 de lei”, sesizează reprezentanţii societăţii civile.

În plus, semnatarii comunicatului reiterează necesitatea înfiinţări de noi secţii de vot în Diaspora, după ce, în prealabil, autorităţile româneşti ar cere de la ţările de destinaţie ale migraţiei cifrele reale ale românilor din afară.

Nu în ultimul rând, se solicită şi înfiinţarea de noi secţii în preajma frontierelor, pentru a permite celor aproximativ 140.000 de şoferi de TIR români cu domiciliu în România, care tranzitează zilnic Europa şi Asia, să voteze.

Redăm comunicatul integral:

Cronica unui eşec controlat – votul în străinătate

Cele treizeci şi două de Grupuri civice din străinătate şi din ţară, care semnează acest comunicat, îşi exprimă îngrijorarea asupra modului în care puterea de la Bucureşti orchestrează, în detrimentul votului cetăţenilor români din diaspora, organizarea alegerilor prezidenţiale din 2019.

AEP vs. Poşta Română

Legea pentru alegerea Preşedintelui Romniei a fost transformată anul acesta de două ori, în iulie – prin lege de modificare – şi în septembrie, printr-o ordonanţă de urgenţă care „schimbă modificarea”. De pildă, în cazul votului prin corespondenţă, promovat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă, serviciile de producere a materialelor pentru votul în străinătate şi cele de curierat sunt asigurate prin derogare de la legea achiziţiilor publice de către Poşta Română.

Poşta asigură trimiterea documentelor către alegători până cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor. La origine, legea prevedea că trimiterea documentelor să se facă până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor. Este uimitor că legiuitorul a exclus o marjă de timp de 5 zile într-un proiect în care Poşta Română joacă un rol crucial.

La începutul anului 2019, directorul instituţiei a anunţat … la Craiova, că a relansat „servicii importante, precum divizia de curierat internaţional”. Autorităţile ar fi putut cere ca această divizie să asigure servicii de curierat internaţional şi la europarlamentare. Legiuitorul nu a prevăzut această opţiune, ceea ce a contribuit la formarea cozilor la vot din străinătate. În urmă cu o săptămână, directorul Poştei Române a fost amendat după ce o maşină a instituţiei a fost jefuită la Balş. Ne întrebăm cum poate Poşta Română să securizeze transportul internaţional al votului prin corespondenţă, dacă serviciul intern de poştă este expus unui furt de 200.000 de lei?

"...Contează cine numără voturile"- Stalin

Autorităţile românesti ar fi trebuit să ceară de la ţările de destinaţie ale migraţiei cifrele reale ale românilor din afară, pe baza cărora să se deschidă noi secţii de vot.

"În campania Un Timbru pentru Dreptate, din 2018, am demonstrat autorităţilor române că noi, simpli cetăţeni, am obţinut de la autorităţile germane o cifră completă a românilor din Germania, pe judeţe. Pe pagina noastră de FB există de altfel o statistică exactă” – susţine Octavian Stingă, din Germania, iniţiatorul mişcării Un Timbru pentru Dreptate.

Cu toate că MAE ar fi putut furniza din timp numărul românilor din străinătate, pe ţări, regiuni, poate chiar oraşe, Guvernul a lansat platforma de înscriere www.votstrainatate.ro, expusă unui eşec controlat. Sabotarea propriei iniţiative a avut mai multe faze: Conform legii, formularul ar fi trebuit publicat în aprilie 2019, dar autorităţile au întârziat lansarea până la sfârşitul lunii iulie, după o testare superficială făcută doar intern, de departamentul IT, nou-numit de AEP. Specialiştii IT din AEP n-au ţinut cont de gradul de alfabetizare digitală a milioane de români care lucrează în străinătate ca şoferi, muncitori în construcţii, bone, îngrijitoare de bătrâni, brutari, infirmieri, agricultori etc.

În comunitatea din jurul oraşului Cassano D’Adda din Italia, trăiesc peste 1.000 cetăţeni români. Asociaţia românilor din zonă şi-a propus să faciliteze înscrierea pe votstrainatate.ro, de pe propriile telefoane conectate la internet, a peste 150 de români care participă frecvent la slujba de duminică. Dintre interesaţi, doar 4 aveau adrese de e-mail, iar 5 au acceptat să-şi facă pe loc. Mulţi însă au conturi de Facebook şi urmăresc trişti dispreţul la care sunt expuşi, senzaţia fiind că nu-i interesează să se înscrie în condiţiile impuse de către AEP” – a declarat Paul Lazăr de la Rezist Milano.

Votul prin corespondenţă şi şoferii de TIR români

Sunt aproximativ 140.000 de şoferi români cu domiciliu în România care tranzitează zilnic Europa şi Asia. Am cerut MAE să ia în considerare deschiderea de noi secţii în preajma frontierelor. Cererea noastră a ajuns la AEP, care a decis ca singura modalitate de deschidere de noi secţii este cea prevăzută prin aplicaţia votstrainatate.ro. Or, şoferii nu ştiu azi ce vor căra peste o săptămână, darămite peste 3 luni” – a declarat Adriana Mureşan, şofer de TIR, rezident în Spania, care administrează o comunitate românească Facebook şi asociaţia Voluntari în Europa.

Totodată, platforma de înscriere www.votstrainatate.ro nu a permis comprimarea digitală de fotografii, mulţi români plângându-se că nu pot încărca pozele documentelor de pe telefon.

Am convins cât mai mulţi să se înscrie la votul prin corespondenţă (suntem în diaspora) şi numai probleme cu acest site, de pe telefon nu merge la toată lumea iar acum pe ultima sută cei care s-au înscris pe site le-a venit e-mailul de confirmare după ora 12 ( ora României) şi le zice că perioada de înscriere a expirat” – a răspuns într-o postare din 16 septembrie, pe pagina mişcării Reset din Iaşi, Andrei Caracaş, rezident în Bournemouth, Marea Britanie.

La ora închiderii www.votstrainatate.ro, doar 38.944 de români au avut şansa să se opteze pentru vot la secţie în străinătate şi 41.003 pentru vot prin corespondenţă.

Trei zile şi... trei nopţi!

În fine, lipsa de empatie a legiuitorului pentru organizarea votului în străinătate – mai multe zile pentru fiecare tur de scrutin - a făcut obiectul discuţiilor dintre grupurile civice cu AEP şi MAE. Parlamentul „n-ar fi văzut” lipsa posibilităţii de odihnă ale membrilor secţiilor pe durata multiplelor zile de vot în străinătate, în schimb guvernul, „salvator” le-a rezolvat prin OUG, prin proceduri discutabile. OUG 64 permite preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de secţie să lipsească justificat, dar nu simultan, iar partidelor să desemneze până la 3 membri per secţie, dintre care 2 supleanţi.

Cele semnalate mai sus sunt doar câteva dintre disfuncţiile sesizate de noi, atât în dialogul cu autorităţile responsabile de bună desfăşurare a alegerilor prezidenţiale din această toamnă, cât şi printr-o cercetare independentă. Considerăm, de aceea, că organizatorii alegerilor electorale din noiembrie au lansat, de fapt, o strategie de eşec controlat, cu scopul de a lărgi marja de eroare a votului în străinătate.

17 septembrie 2019

Grupurile civice (în ordine alfabetică)

● #activAG Piteşti (membru al platformei civice Contract România),

● Asociaţia Aradul Civic (membră a platformei civice Contract România),

● Asociaţia Platforma România 100,

● Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie - vedem Just,

● Braşovul Civic,

● Canada Save Roşia,

● Cuza vrea dreptate Iaşi,

● Diaspora Franţa solidară cu România,

● Diaspora Milano,

● Eu Ro Aleg,

● Grupul Civic Madrid Ro,

● Iniţiativa România (membră a platformei civice Contract România),

● Iniţiativa Timişoara (membră a platformei civice Contract România),

● Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (membră a platformei civice Contract România),

● Oradea Civică 2017 (membră a platformei civice Contract România),

● Reset (membru al platformei civice Contract România),

● #rezist Milano (membru al platformei civice Contract România),

● Rezist Bilbao,

● Rezist Budapesta,

● Rezist Constanţa,

● Rezist Dublin,

● Rezist Galaţi,

● Rezist Iaşi,

● Rezist Ingolstadt. Şi eu sunt din România,

● Rezist Marseille,

● #rezist Protestatari Pro Democraţie Londra,

● Rezistăm şi la Paris,

● Ştafeta Steagului Uniunii Europene (membră a platformei civice Contract România),

● Un Timbru pentru Dreptate,

● Vă Vedem din Iaşi,

● Voluntari în Europa (membru al platformei civice Contract România),

● Votăm în Kent.