Speţă: premierul, ameninţat cu un pistol la cap, dă o OUG. Ce poate face Justiţia?

Ce poate face justiţia în cazul în care membrii Guvernului ar fi ameninţaţi, şantajaţi sau cumpăraţi să dea anumite acte normative? Judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ne explică cum trebuie privită această problemă.
Judecătorul Cristi Danileţ
Judecătorul Cristi Danileţ (Epoch Times)

Să presupunem că Guvernul dă o ordonanţă de urgenţă la ora 22.00, în timp ce premierul este ameninţat cu pistolul la cap. Nimeni nu spune nimic, nu există niciun denunţ. Am avea o OUG dată sub presiune, în folosul cuiva, însă procurorii nu se pot sesiza. Ce se întâmplă în acest caz, l-a întrebat jurnalista Ramona Ursu pe judecătorul Cristi Danileţ, într-un interviu publicat pe site-ul personal.

"Trebuie să facem distincţie între imunitatea funcţională a parlamentarilor, a miniştrilor, a judecătorilor şi infracţiunile săvârşite de ei în legătură cu serviciul. Primul aspect priveşte deciziile luate de ei, al doilea priveşte modul de luare a acestor decizii. De exemplu, dacă eu, judecător, primesc mită să dau o anumită soluţie, asta nu înseamnă că soluţia mea este greşită. Pentru că, dacă legea prevede o pedeapsă între unu şi cinci ani, iar eu dau condamnare de un an cu suspendare, atunci soluţia mea este legală. Dar eu am primit mită.

Nu poate să vină DNA să mă ancheteze pentru soluţia mea, ci vine DNA să mă ancheteze pentru ilegalitatea pe care am comis-o luând mită; soluţia mea rămâne în picioare şi nu poate fi inversată decât de o altă instanţă. La fel este şi la miniştri: dacă ei sunt ameninţaţi, şantajaţi, cumpăraţi ca să dea acte normative, acel document rămâne în vigoare până va fi răsturnat în Parlament, care trebuie să îl aprobe/respingă, sau de către Curtea Constituţională, care poate fi sesizată pentru a analiza constituţionalitatea lui", a explicat Danileţ.

Întrebat dacă, în cazul în care nu ar fi existat acel denunţ la DNA în cazul Ordonanţei 13, procurorii anticorupţie ar fi avut ce verifica în Guvern, judecătorul a replicat:

"Fie că relata presa că ceva este în neregulă, fie că aflau de la serviciile de informaţii, fie că există o presiune publică mare, se putea începe urmărirea penală pentru o infracţiune, dar nu pentru că s-a dat un act normativ. Cum am arătat, miniştrii nu pot fi anchetaţi pentru abuz în serviciu doar pentru că au adoptat acte normative în cadrul Guvernului. Nu are importanţă că acestea nu sunt conforme cu dorinţa cetăţenilor.

Pe de altă parte, consider că este anormal ca, în România, Guvernul să dea acte normative de importanţa legilor. Ordonanţele de guvern şi ordonanţele de urgenţă, nu sunt permise în alte state: Guvernul se ocupă de executarea legilor date de Parlament. La noi, este o ciudăţenie, este un amestec al puterilor."

Pentru a citi integral interviul intraţi aici.