SRI neagă că ar fi întocmit rechizitorii. Nu neagă însă existenţa acoperiţilor din presă

Târât într-un nou scandal de către un fost ofiţer de-al său implicat în dosarul Black Cube, SRI iese să se apere, negând că ar fi întocmit rechizitorii şi susţinând că a respectat legea în toate activităţile sale, inclusiv în recrutarea de acoperiţi.
Eduard Hellvig, noul director SRI
Eduard Hellvig, noul director SRI (Epoch Times România)

Serviciul Român de Informaţii neagă că ofiţerii săi ar fi monitorizat dosare de urmărire penală şi cu atât mai puţin a întocmit rechizitorii preluate apoi de procurorii DNA, aşa cum a acuzat fostul ofiţer al SRI, Daniel Dragomir, personaj cercetat în dosarul "Black Cube", care vizează spionarea şi hărţuirea şefei DNA,

"Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem să precizăm foarte clar că SRI nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni. Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată, la orice nivel. Pe de altă parte, ofiţerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situaţii strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, dar numai sub supravegherea procurorului. Ca atare, până la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare între ofiţerii de informaţii şi procurori, dar ea s-a desfăşurat cu stricta respectare a legislaţiei în vigoare, într-un cadru instituţional statuat. În faza de judecată, Serviciul are obligaţia de a prezenta şi preda instanţei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau înscris ce poate servi ca mijloc de probă, cu asigurarea păstrării secretului de stat.", se arată în comunicatul SRI.

Referitor la acuzaţiile lui Dragomir conform căruia ofiţerii SRI se ocupau nu doar cu întocmirea rechizitoriilor ci şi cu crearea culoarelor în justiţie pentru asigurarea condamnării, reprezentanţii serviciului neagă, de asemenea, şi această informaţie.

"Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau în instanţă, în speranţa că onor câmpul tactic se va ocupa în continuare pentru a asigura culoarele necesare pentru asigurarea condamnării. (...)Se trimiteau bileţele, prin mesageri anume desemnaţi către judecători anume desemnaţi", a susţinut Dragomir.

SRI nu a determinat şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal. În faza de debut a urmăririi penale, conform legislaţiei, SRI este obligat să aibă următorul aport: transmiterea de informări cu privire la săvârşirea de fapte penale; acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin punerea de îndată la dispoziţia acestora a datelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu săvârşirea de infracţiuni. Ca atare, vă asigurăm că nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii.", susţine SRI.

Referitor la implicarea Serviciului în arestări, SRI precizează că a instituit principiul toleranţei zero faţă de orice abuz sau abatere de la lege şi conduită profesională.

Cât despre acoperiţii din Justiţie, acuzaţie lansată de asemenea de Dragomir, SRI neagă de asemenea:

"SRI respectă cu stricteţe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, respectiv interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor magistraţilor completate anual. Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicţiilor, ca atare orice altă speculaţie este falsă.", a transmis Serviciul, referitor la Justiţie.

Pe partea de colaboratorii din politică, poziţia SRI este următoarea:

"SRI nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale. Personalul Serviciului Român de Informaţii nu poate face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu poate fi folosit în scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992). Concluzionând, SRI a respectat legea şi nu a avut acoperiţi în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicţie."

În ceea ce priveşte acoperiţii din presă, SRI nu neagă existenţa acestora, rezumându-se să răspundă că "SRI a afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informaţii se comportă după aceleaşi norme ale muncii de informaţii că toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranţa naţională, cu stricta respectare a legii."