Strategia lui Tsipras: jocurile politice care au adus Grecia în faliment

Carismaticul lider al Syrizei a promis în campanie să rupă toate memorandumurile cu troica şi să pună capăt cu orice preţ austerităţii. El şi-a ţinut această promisiune făcută hardliner-ilor din partidul său şi alegătorilor, dar preţul este uriaş: incapacitatea de plată a ţării. Tsipras nu şi-a respectat însă angajamentele că va face reforme şi a mizat totul pe şantajarea creditorilor, pariu care a eşuat. Acum premierul grec îşi joacă cariera politică pe cartea referendumului.

Scriam la începutul lunii martie despre jocul lui Tsipras de-a Uite bailout-ul, nu e bailout-ul”. La vremea respectivă premierul grec saluta prelungirea programului european de asistenţă financiară pentru Grecia cu încă patru luni şi anunţa că va face reforme. Totodată el insista pe faptul că ţara să nu va cere un al treilea bail-out troicii mult hulite.

Patru luni mai târziu, situaţia este neschimbată în Grecia. Tsipras nu a făcut reformele promise şi a mizat totul pe faptul că creditorii vor ceda şi vor fi de acord cu o ştergere semnificativă a datoriei uriaşe, dând curs şantajului cu consecinţele negative pe care le va avea o ieşire a Greciei din zona euro. Pariul lui Tsipras pe faptul că statele europene vor trece cu vederea lipsa reformelor şi şantajul doar pentru a stopa Grexitul s-a dovedit însă greşit. Ţări europene ca Germania nu mai pot să plătească la nesfârşit pentru Grecia, fără ca Atena să facă nimic în schimb. Guvernele din aceste ţări trebuie să se justifice în faţa propriilor alegători pentru banii daţi pe salvarea Greciei.

Deja europenii au obosit să-i mai facă jocul lui Tsipras şi a partidului său care refuză să facă şi reforme precum combaterea evaziunii fiscale, taxarea marilor averi şi eliminarea privilegiilor armatorilor miliardari, care beneficiază de faptul că industria de transport maritim nu plăteşte niciun impozit pe veniturile internaţionale aduse în ţară

Potrivit revistei Spiegel, Angela Merkel ar fi trecut deja toate liniile roşii pentru a salva Grecia şi i-ar fi propus premierului grec în cadrul întâlnirii de vineri nici mai mult nici mai puţin decât un al treilea bail-out, o restructurare parţială a datoriei şi investiţii sub forma unui pact de creştere în valoare de 35 de miliarde de euro. Această ofertă, negată apoi oficial, a depăşit tot ce a oferit cancelarul până acum. Merkel a riscat chiar o confruntare cu propriul partid, în care aceste propuneri nu sunt deloc susţinute, dar Tsipras a rămas neclinitit pe poziţia sa, deoarece în schimb ar trebui să facă reforme dureroase şi nepopulare precum reducerea pensiilor, creşterea taxelor, reducerea cheltuielilor bugetare sau creşterea TVA, ceea ce nu vrea cu niciun preţ.

Premierul grec a preferat să-şi salveze cariera politică, chiar dacă asta înseamnă intrarea ţării în faliment. El s-a spălat pe mâini, pasând responsabilitatea către cetăţenii ţării care trebuie să decidă dacă doresc reformele cerute de creditorii internaţionali pentru eliberarea ultimei tranşe din acordul de asistenţă financiară sau dacă le resping. În esenţă, i-a pus pe greci să decidă dacă ţara rămâne în zona euro sau nu. Mai mult însă, el a îndemnat cetăţenii să voteze împotriva cerinţelor creditorilor, un gest de maximă iresponsabilitate. Astfel, Alexis Tsipras poate să se prezinte electoratului şi hardliner-ilor din propriul partid ca omul care a pus capăt austerităţii, a pus piciorul în prag creditorilor cu orice preţ şi a lăsat populaţiei posibilitatea democratică de a lua această decizie importantă.

Dacă ar fi susţinut acordul cu creditorii, el ar fi fost atacat de colegii de partid şi şi-ar fi atras şi furia electoratului pe care l-a sedus cu propunerile sale populiste şi nerealiste de încheiere a austerităţii şi de creştere a protecţiei sociale. Totuşi strategia premierului grec ar putea avea şi un punct slab. Dacă grecii nu vor să părăsească eurozonă, aşa cum arată sondajele, deoarece se tem că economia se va prăbuşi, inflaţia va creşte mult, iar puterea de cumpărare va scădea dramatic ca urmare a Grexitului, şi se vor pronunţa pentru reformele propuse de creditori, Tsipras va fi nevoit să cedeze şi să le implementeze. În acel moment va intra însă în coliziune cu partidul său şi va pierde o parte importantă din electoratul anti-austeritate.

Cancelarul german Angela Merkel şi liderul SPD, Sigmar Gabriel, au arătat la conferinţa de presă de luni că au înţeles strategia lui Tsipras şi că negocierile au fost suspendate unilateral de Atena. Gabriel a spus foarte clar că referendumul grec ”este absolut legitim şi vizează rămânerea sau nu în zona euro. Dacă oferta creditorilor este acceptată, eurozonă va relua negocierile pentru programul de asistenţă financiară şi le va încheia”. Implicit Tsipras va trebui să facă reformele cerute.

Premierul grec a preferat să-şi salveze cariera politică, chiar dacă asta înseamnă intrarea ţării în faliment. El s-a spălat pe mâini, pasând responsabilitatea către cetăţenii ţării care trebuie să decidă dacă doresc reformele cerute de creditorii internaţionali pentru eliberarea ultimei tranşe din acordul de asistenţă financiară sau dacă le resping.

Mai mult, ministrul german al Economiei a criticat Syriza care ”vrea să impună o altă eurozonă din punct de vedere politic şi ideologic. Guvernul grec vrea ajutor fără să facă nicio reformă în schimb, dar Europa nu poate să plătească pe termen lung ajutoare financiare fără condiţii”. Cu alte cuvinte, liderii germani au afirmat clar că nu vor mai intra în jocul lui Tsipras, ci aşteaptă ca acesta să se conformeze filosofiei lor: ”Reforme sau nimic”.

Angela Merkel a făcut şi ea o aluzie care arată că respinge salvarea Greciei cu orice preţ, arătând că ”cu siguranţă moneda euro nu va eşua în urma unui referendum în Grecia”. Cu alte cuvinte, Grexitul este luat în calcul de Berlin iar şantajul cu consecinţele sale pentru celelalte ţări membre ale eurozonei nu ţine.

Strategia lui Tsipras ar putea astfel să eşueze, cu votul propriului electorat. El se joacă de-a alba neagra cu ţara deşi ştie foarte bine că fără banii UE, Grecia va intra în faliment şi va trebui să părăsească eurozonă. Referendumul propus este şi el paradoxal. Grecii sunt invitaţi să se pronunţe asupra unor documente complexe adoptate de Eurogrup, condiţiile creditorilor, care sunt greu de înţeles pentru publicul larg, iar votul se referă la un pachet de asistenţă care deja a expirat. Va fi prin urmare un vot emoţional în care fiecare va opta pentru sau împotriva lui Tsipras, pro sau contra rămânerii în zona euro.

În prezent, societatea greacă este foarte împărţită. Potrivit agenţiei greceşti SKAI News, peste 22.000 de oameni au ieşit marţi pe străzile Atenei pentru a manifesta pentru acceptarea condiţiilor creditorilor, pentru rămânerea în eurozonă şi împotriva lui Tsipras, un număr mai mare decât cei 13.000 de greci care au demonstrat luni pentru cursul premierului grec de a spune NU la referendum. Şi sondajele arată că majoritate grecilor sunt pentru rămânerea în eurozonă, iar Alexis Tsipras dă impresia că a pierdut deja controlul situaţiei. Liderul Syriza a declarat chiar că ”dacă DA-ul va câştiga la referendum, este posibil să nu mai fiu pentru multă vreme premier”. Practic, Tsipras îşi joacă viitorul politic pe cartea referendumului, dar nici el nu mai este sigur că strategia sa va funcţiona.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.