SUA ignoră invitaţia Chinei de a participa la cea de-a 70-a aniversare a Marinei

Distrugătorul chinez DDG 112 Harbin din clasa Type 052 Luhu-class
Distrugătorul chinez DDG 112 Harbin din clasa Type 052 Luhu-class (Wikimedia.org)

Preşedintele Donald Trump evită celebrarea celei de-a 70-a aniversări a marinei chineze şi nu dă curs invitaţiei statului comunist de a trimite nave de luptă sau ofiţeri militari de rang înalt pentru a marca evenimentul.

Deşi Washingtonul nu va marca înfiinţarea Marinei Armatei de Eliberare a Poporului în această lună, se aşteaptă ca Japonia şi Coreea de Sud să trimită nave şi oficiali. Ataşatul pentru apărare al Ambasadei SUA din Beijing va reprezenta în schimb SUA la evenimentul din 22 aprilie. Locotenent colonelul Dave Eastburn, purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat: “Guvernul american urmăreşte o relaţie bilaterală care este orientată înspre rezultate şi concentrată pe reducerea riscului”, potrivit Express.co.uk.

Într-un interviu acordat publicaţiei The Japan Times el a adăugat: “Marina SUA va continua să urmărească obiectivul principal privind un focus constructiv şi de reducere a riscului”

Eastburn a mai precizat că acest lucru va include o colaborare continuă cu marina chineză prin “dialoguri între cele două armate”.

Decizia SUA de a nu participa la aniversarea maritimă chineză este în mod sigur un semn al politicii mai dure a Casei Albe faţă de China, potrivit lui Zhang Baohui, directorul Centrului pentru Studii în Asia-Pacific din cadrul Universităţii Lingnan din Hong Kong.

Ministerul chinez al Apărării a susţinut în urmă cu câteva zile că peste 60 de naţiuni vor trimite delegaţii la parada din 22 aprilie.

Rapoarte media neconfirmate au sugerat că Rusia şi Franţa vor trimite portavioane precum şi oficiali militari de rang înalt pentru a marca evenimentul, potrivit The Japan Times.

Respingerea invitaţiei de către americani are loc pe fondul amplificării tensiunilor dintre Washington şi Beijing cu privire la măsurile agresive ale statului comunist de a-şi consolida şi exercita controlul asupra Mării Chinei de Sud.

Beijingul revendică cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud şi a construit acolo insule artificiale, lucru care încalcă în mod direct textul UNCLOS.

Anul trecut, administraţia preşedintelui Donald Trump a cerut regimului de la Beijing să îşi retragă toate rachetele avansate desfăşurate pe insulele disputate în Marea Chinei de Sud, aceasta fiind prima dată când a fost făcută publică o astfel de cerere, potrivit AP.

Pentagonul a dezvăluit în iunie 2018 că Beijingul a instalat rachete anti-navă şi sisteme de rachete antiaeriene, precum şi echipamente pentru bruiaj electronic, în Insulele Spratly, un grup de recife şi insuliţe localizate în apropierea Filipinelor - un aliat al SUA - pe care China le revendică şi susţine că fac parte din teritoriul său. Diverşi oficiali ai armatei au precizat că rachetele ameninţă navele de luptă şi avioanele americane care au intensificat operaţiunile de promovare a libertăţii de navigaţie în apropierea insulelor în încercarea de a contracara eforturile chinezilor de a controla peste 90% din Marea Chinei de Sud.

În plus, China şi-a consolidat în mod semnificativ prezenţa militară în Insulele Paracel în ultimii ani. Imagini din satelit recente au surprins avioane de luptă staţionate pe cel puţin una dintre insule.

Marea Chinei de Sud, o linie comercială asiatică vitală prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari, este revendicată, deşi nu în întregime şi de către Taiwan, Malaezia, Vietnam, Brunei şi Filipine.