SUA impune un “termen limită dur” pentru discuţiile comerciale cu China

SUA şi China au la dispoziţie câteva luni, până în 1 martie 2019, pentru a încheia un acord comercial care va “asigura protecţie pentru tehnologia americană” şi va permite companiilor americane să “obţină un acces suplimentar pe piaţa” chineză, a afirmat duminică Robert Lighthizer, reprezentantul SUA pentru comerţ, potrivit Deutsche Welle.

Dacă nu se va încheia un acord, SUA va creşte de la 10 la 25% tarifele aplicate unor importuri chineze în valoare de 200 miliarde de dolari.

“În opina mea, este un termen limită dur”, a declarat Lighthizer pentru reţeaua americană de televiziune CBS, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat o amânare de 90 de zile a datei limită până la creşterea tarifelor, pentru a permite derularea negocierilor.

Lighthizer a adăugat că în discuţiile sale cu Trump, acesta nu a dat semne că va prelungi termenul limită din martie 2019.

Trump s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping în marja recentului summit G20 desfăşurat în Argentina. Cei doi lideri au promis că vor lucra la obiecţiile SUA legate de politicile comerciale ale Chinei, pe care liderul american le-a numit în repetate rânduri ca fiind “nedrepte”.

În plus, Lighthizer a declarat pentru CBS că SUA va cere concesii în diverse domenii, inclusiv vizând cererile Beijingului ca firmele americane să predea tehnologie partenerilor chinezi.

“Avem nevoie de vânzări în domeniul agricol şi în domeniul producţiei. Avem nevoie de schimbări structurale în această problemă fundamentală a transferului non-economic de tehnologie”.

Beijing şi Huawei

Oficiali americani au respins de asemenea temerile legate de arestarea lui Meng Wanzhou, directorul financiar al companiei Huawei, pe baza unui mandat de arestare emis de SUA. Femeia de afaceri, care este fiica fondatorului şi şefului gigantului chinez Huawei, Ren Zhengfei, a fost arestată în Canada în 1 decembrie după ce Washingtonul a acuzat compania de încălcarea sancţiunilor impuse de SUA împotriva Iranului.

“Nu ar trebui să existe un impact atât de mare. Aceasta este o problemă legată de justiţia penală. Este [ceva] complet separat de lucrurile la care lucrez”, a precizat Lighthizer.

Totuşi, arestarea a declanşat o reacţie puternică din partea Beijingului, ambasadorii american şi canadian fiind convocaţi pentru discuţii şi unii oficiali chinezi ameninţând cu un răspuns sever.

“Acţiunile SUA au încălcat în mod grav drepturile legitime ale cetăţeanului chinez şi, prin natura lor, ele au fost extrem de meschine”, i-a spus adjunctul ministrului chinez de Externe, Le Yucheng, ambasadorului american Terry Branstad.

Le a cerut Washingtonului să anuleze mandatul de arestare. “China va da un răspuns în funcţie de acţiunile SUA”, a adăugat el.

Ottawa a încercat să asigure regimul comunist chinez că “în Canada va avea loc un proces echitabil, iar diplomaţii chienzi vor menţine comunicarea cu Meng”, a declarat ministrul canadian de Externe, Chrystia Freeland.

“Suntem o ţară cu stat de drept şi vom urma legile noastre aşa cum am făcut şi până acum în această problemă”, a adăugat Freeland vineri.

Duminică, Meng a precizat că ar trebui să fie eliberată pe cauţiune până când va fi audiată pentru extrădare, motivând faptul că urmează un tratament pentru hipertensiune la spital.

Meng a declarat că este nevinovată şi a afirmat că va lupta împotriva acuzaţiilor în faţa instanţei americane dacă va fi extrădată în SUA.

Procurorul John Gibb-Carsley a cerut instanţei să îi respingă cererea de eliberare pe cauţiune, afirmând că Meng ar putea fugi, ţinând cont de vastele resurse şi de severitatea acuzaţiilor cu care se confruntă în SUA.

De asemenea, în timpul primei audieri a directorului financiar al Huawei, procurorii canadieni au acuzat că, între 2009 şi 2014, Meng a ascuns legăturile companiei Skycom, o subsidiară a Huawei ce are legături strânse cu societatea-mamă, cu unele companii iraniene.

Meng ar fi comis infracţiunea de înşelăciune pentru a atrage băncile să faciliteze tranzacţii care au încălcat sancţiunile americane, expunând instituţiile financiare la eventuale amenzi, a declarat procurorul cazului fără să specifice băncile (în ciuda faptului că mass-media din SUA a raportat joi că un monitor federal de la HSBC a semnalat o tranzacţie suspectă ce implică Huawei).