SUA reconfirmă suportul pentru NATO, dar cere aliaţilor să plătească mai mult

Preşedintele american Donald Trump a confirmat din nou suportul său pentru NATO dar a declarat cancelarului german aflat în vizită în SUA că Germania şi alţi aliaţi trebuie să facă mai mult pentru a contribui la apărarea colectivă a alianţei militare vestice.
Preşedintele  american Donald Trump (dr) şi cancelarul german Angela German la o  conferinţă comună de presă la Casa Albă, Washington, DC, 17 martie 2017.
Preşedintele american Donald Trump (dr) şi cancelarul german Angela German la o conferinţă comună de presă la Casa Albă, Washington, DC, 17 martie 2017. (Saul Loeb/AFP via Getty Images)

Trump a făcut aceste comentarii în timpul unei conferinţe comune de presă desfăşurată vineri, după prima sa întâlnire cu Angela Merkel de când a fost investit în funcţia sa, în ianuarie.

În timpul campaniei prezidenţiale de anul trecut, Trump a criticat în repetate rânduri aliaţii NATO pentru că nu au cheltuit suficient în privinţa armatelor lor, conform obligaţiilor faţă de alianţa militară vestică. În plus, el a creat nesiguranţă cu privire la respectarea de către SUA a angajamentului faţă de clauza centrală a alianţei: aceea că un atac asupra unuia dintre membrii săi va fi considerat un atac asupra tuturor membrilor alianţei.

Acele comentarii au neliniştit aliaţii SUA, în special pe cei din estul Europei, unde Uniunea Sovietică a dominat pe perioada Războiului Rece.

Totuşi, de la investirea sa, Trump a subliniat public angajamentul SUA faţă de alianţa NATO, în timp ce a cerut ca membrii acesteia să îşi acopere în mod corespunzător partea.

„Multe naţiuni datorează sume mari de bani din anii trecuţi şi acest lucru este foarte nedrept pentru SUA”, a declarat Trump. „Aceste naţiuni ar trebui să plătească ceea ce datorează”.

Criza ucraineană

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că, pentru Germania, „NATO are o importanţă esenţială”. În plus, ea a deschis problema Rusiei, care a stârnit nelinişte în Europa prin anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 şi susţinerea forţelor separatiste în războiul care are loc şi în prezent în estul Ucrainei.

Împreună cu preşedintele francez Francois Hollande, Merkel a intermediat un acord de pace cunoscut sub numele de Minsk II, care a urmărit să pună capăt războiului est-ucrainean. Stând alături de Trump la conferinţa de presă, cancelarul german a declarat că relaţiile cu Rusia trebuie să se îmbunătăţească, dar nu înainte de soluţionarea crizei ucrainene.

„Trebuie să existe o soluţie sigură” la conflictul ucrainean, a precizat el.

Trump a declarat la rândul său că este nevoie de o „soluţie paşnică” la rezolvarea conflictului din Ucraina.

Liderul american le-a mulţumit lui Merkel şi Hollande pentru munca depusă la intermedierea acordului de pace din 2015, deşi acesta a fost încălcat de multe ori de ambele tabere.

Politicile lui Trump în privinţa imigraţiei şi a refugiaţilor au îngrijorat Germania şi alţi aliaţi europeni. Într-o mişcare neobişnuită din partea unui aliat străin, în luna ianuarie, Merkel a criticat public un ordin al Casei Albe care a restricţionat călătoriile în SUA din şapte ţări predominant musulmane.

Ordinul a fost ulterior blocat de mai multe tribunale americane şi Trump a dat o nouă directivă modificată care, la rândul ei, a fost deja suspendată de doi judecători federali.

Merkel, care urmăreşte să obţină al treilea mandat de cancelar în alegerile naţionale din septembrie, a înfruntat o presiune enormă în propria-i ţară pentru politicile sale relativ deschise în privinţa imigraţiei.

Germania, precum multe ţări europene, a fost lovită de un aflux masiv de imigranţi şi refugiaţi care au fugit de sărăcie şi război din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În acelaşi timp, un număr tot mai mare de partide politice de dreapta şi xenofobe au urmărit pe cuprinsul Europei să folosească temerile legate de terorism şi numărul mare de imigranţi pentru a-şi consolida puterea.

În timpul conferinţei de presă, Trump a fost chestionat în legătură cu afirmaţiile sale potrivit cărora fostul preşedinte Barack Obama ar fi ordonat spionarea biroului său din New York în timpul campaniei prezidenţiale din 2016.

Trump a făcut aceste acuzaţii pe Twitter, luna aceasta, ele fiind respinse de purtătorul de cuvânt al lui Obama şi atrăgând critici din partea unor republicani şi democraţi de calibru, din Congresul SUA.

La o întrebare a unui reporter german cu privire la aceste acuzaţii, Trump şi-a susţinut afirmaţiile şi a răspuns cu o glumă referitoare la mai multe rapoarte din 2013 care susţineau că SUA a spionat convorbirile telefonice ale cancelarului Angela Merkel.

„Cel puţin avem ceva în comun, poate”, a declarat Trump, aruncându-i o privire cancelarului german.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe