SUA sancţionează persoane şi entităţi pentru activităţi desfăşurate în Crimeea ocupată de ruşi
Soldaţi ruşi în Crimeea. (Captură Foto)
Statele Unite impun o nouă rundă de sancţiuni financiare cu privire la agresiunea Moscovei în Ucraina, fiind concentrate pe persoane şi companii care fac afaceri cu peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia.
Sigal Mandelker, subsecretar al Trezoreriei, a afirmat joi că SUA “vizează în continuare entităţile susţinute de ruşi care urmăresc să profite de pe urma anexării şi ocupaţiei ilegale a Crimeei de către Rusia”, potrivit RFE.
Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a fost citat de agenţia de ştiri Interfax afirmând că sancţiunile vor eşua şi că Moscova “nu le va lua în considerare”.
SUA şi alte ţări occidentale au impus sancţiuni împotriva Rusiei pentru anexarea Crimeei în martie 2014 şi pentru susţinerea separatiştilor din estul Ucrainei, care sunt implicaţi într-un conflict armat din aprilie 2014 cu trupele guvernamentale ucrainene. Peste 10.300 de persoane au fost ucise de când a început acest conflict.
Trezoreria SUA a precizat că vizează acum trei persoane fizice şi nouă entităţi care susţin eforturile Moscovei de a “reintegra” Crimeea în Rusia prin investiţii private şi proiecte de privatizare, sau care se implică în “abuzuri serioase împotriva drepturilor omului cu scopul de a promova ocupaţia rusească sau pentru a controla unele părţi ale Ucrainei”.
Persoanele sancţionate sunt: Andrei Volodimirovici Suşko, Aleksandr Basov şi Vladimir Nikolaevici Zariţki.
Suşko, ofiţer la Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), este suspectat că a participat la răpirea şi torturarea în 2017 a unui activist tătar crimeean care s-a opus ocupării regiunii de către Moscova, potrivit Trezoreriei.
Zariţki este fostul comandant al forţelor ruseşti pentru rachete şi artilerie, care conduce un proiect pentru construirea unui hotel în Simferopol.
Entităţile sancţionate sunt Ministerul Securităţii de Stat al aşa-zisei Republici Populare Lugansk şi companiile Mria Resort and Spa; Garant-SV; Infrastructure Projects Management; Sanatorium AY-Petri; Dyulber; Sanatorium Miskhor; KRIMTETS şi Southern Project.
Trezoreria a susţinut că toate proprietăţile şi participaţiile la bunuri imobiliare ale persoanelor fizice şi entităţilor vizate, ce sunt supuse jurisdicţiei americane, vor fi îngheţate, iar cetăţenii şi entităţile din SUA în general nu vor avea voie să se implice în tranzacţii cu cei sancţionaţi.
Luptele din estul Ucrainei persistă în pofida unor înţelegeri de încetare a focului adoptate ca parte a acordurilor de pace încheiate la Minsk în septembrie 2014 şi februarie 2015. Implementarea acestor regimuri şi a altor măsuri a fost lentă şi nu a produs rezultatul dorit, deşi a dus la reducerea nivelului ostilităţilor.
De asemenea, noile sancţiuni ale Trezoreriei SUA, au fost aplicate la câteva zile după ce vice-ambasadorul american Jonathan Cohen a acuzat Rusia că organizează “alegeri false” în regiunile estice ale Ucrainei, încălcând astfel acordul de la Minsk, cu scopul de a consolida regiunile separatiste.
Totuşi, ambasadorul rus Vassili Nebenzia a susţinut că alegerile nu cad sub jurisdicţia acordului de la Minsk, deoarece au loc la nivel municipal şi că “sabotarea de către Kiev a angajamentelor sale politice” a făcut ca acest vot să fie necesar. Există necesitatea “umplerii golului de putere” lăsat de uciderea liderului separatist din Doneţk, a mai precizat ambasadorul rus.
Moscova şi separatiştii pro-ruşi acuză Kievul de orchestrarea asasinării lui Zaharcenko printr-o bombă detonată într-o cafenea din Doneţk. Ucraina a susţinut că atacul cu bombă a avut legătură cu luptele interne dintre separatişti şi cu dorinţa Moscovei de a exercita un control mai mare asupra enclavei separatiste.
