UE prelungeşte sancţiunile împotriva Rusiei
O rezidentă din satul Luganske, regiunea Doneţk, stă lângă locuinţa ei distrusă de un bombardament al forţelor separatiste în 23 iulie 2015. (Captută Foto)
Ţările membre ale Uniunii Europene au căzut de acord să prelungească încă şase luni sancţiunile împotriva unor companii şi cetăţeni ruşi, precum şi a separatiştilor ucraineni, cu scopul de a menţine presiunea pe Moscova şi de a o forţa să aplice prevederile acordului de pace de la Minsk, conform RFE/RL.
Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri a ambasadorilor UE în 2 septembrie şi ar trebui să fie semnată de miniştrii din ţările UE până la mijlocul acestei luni.
Îngheţarea activelor şi interdicţiile de călătorie urmau să expire în 15 septembrie.
Sancţiunile au fost aplicate prima dată de UE în 2014 asupra unor persoane şi companii responsabile de acţiuni desfăşurate împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei. Sancţiunile vizează 150 de persoane, inclusiv consilieri seniori şi legiuitori ruşi, precum şi lideri separatişti ucraineni.
Printre cetăţenii ruşi sancţionaţi se numără şi vicepremierul Dmitri Kozak despre care UE a declarat că s-a aflat la conducerea procesului de integrare a Crimeei în teritoriul Rusiei după anexarea peninsulei în martie 2014, şi Dmitri Rogozin, care a făcut un apel public pentru confiscarea peninsulei. Mai sunt incluşi Igor Sergun, şeful principalului directorat de informaţii al Rusiei şi Vladislav Surkov, un consilier senior al Kremlinului, conform unei declaraţii a UE.
De asemenea, pe lista sancţiunilor sunt incluse 37 de firme şi alte entităţi, inclusiv 13 care au fost confiscate de Moscova în timpul anexării Crimeei sau care au beneficiat de pe urma acestei anexări.
Au existat unele discuţii privind extinderea sancţiunilor doar până la sfârşitul lunii ianuarie. De asemenea, în urmă cu câteva luni, câţiva oficiali UE au declarat că ar putea exista unele presiuni pentru a reduce lista de sancţiuni din moment ce situaţia din estul Ucrainei s-a calmat oarecum.
Decizia blocului european reprezintă cel mai recent semn că, în ciuda unor neînţelegeri politice semnificative în interiorul UE cu privire la conflictul din Ucraina, cei 28 de membri UE rămân uniţi în privinţa nevoii de a menţine presiunea asupra preşedintelui rus Vladimir Putin.
UE, SUA şi alte ţări occidentale au impus, de asemenea, sancţiuni şi pentru ajutorul – soldaţi şi arme – pe care Rusia îl oferă rebelilor separatişti din estul Ucrainei. Moscova neagă orice implicare de acest fel.
Rusia şi Ucraina trebuie să finalizeze până la 31 decembrie 2015 implementarea prevederilor acordului de pace semnat în 12 februarie la Minsk. Acordul implică, printre altele, retragerea armamentului greu de pe ambele părţi ale liniei de front şi ca Ucraina să adopte reforme constituţionale pentru a creşte autonomia regiunilor sale estice Doneţk şi Lugansk.
Votul iniţial al Parlamentului ucrainean asupra aprobării acestor reforme constituţionale a provocat în această săptămână proteste violente soldate cu moartea unui membru al Gărzii Naţionale şi rănirea a peste 100 de persoane. În cadrul acelui incident, a fost aruncat un dispozitiv exploziv din rândul masei de manifestanţi asupra forţelor de ordine.
Mai mult, Departamentul american al Comerţului a anunţat adăugarea pe lista sa de sancţiuni a unor noi companii ce funcţionează în Rusia şi în alte ţări, susţinând că activităţile acestora ar putea reprezenta o încălcare a aşa numitului Iran, North Korea and Syria Nonproliferation Act.
Rusia a criticat decizia SUA şi a avertizat că va lua măsuri retaliatorii corespunzătoare.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
