Triburi din Amazon au decis să rămână izolate

06.02.2013
Ticiane Rossi
Membrii unui trib amazonian la graniţa dintre Brazilia şi Peru, 2011 (© Gleison Miranda / FUNAI / Survival / UncontacTedtribes.org / BrazilPhotos)
Membrii unui trib amazonian la graniţa dintre Brazilia şi Peru, 2011 (© Gleison Miranda / FUNAI / Survival / UncontacTedtribes.org / BrazilPhotos)

Imaginile uimitoare ale unui trib brazilian izolat captate din avion cu câţiva ani în urmă au captivat multe persoane.

Unii au fost uimiţi să afle că în timp ce NASA trimite sonde pe diferite planete pentru a vedea dacă există viaţă, sunt încă unele grupuri mici de oameni pe propria noastră planetă care rămân în izolare completă de restul lumii.

Triburi izolate se găsesc pe diferite continente, inclusiv Asia, Oceania, America de Sud şi în zonele foarte împădurite.

Potrivit lui Glenn Shepard, un antropolog de la Muzeul Goeldi din Belem, Brazilia, grupurile cele mai izolate din jungla amazoniană trăiesc de-a lungul zonelor de graniţă dintre Peru, Brazilia, Bolivia şi Columbia.

Este dificil să ştii exact modul de viaţă al acestor triburi, deoarece ele evită contactul cu lumea exterioară, deşi unele studii se pot realiza prin observarea urmele lor prin pădure.

Izolare pentru a scăpa de masacru

Shepard, care a lucrat cu diferite triburi indigene din Peru, Brazilia şi Mexic timp de 25 de ani, susţine că multe grupuri aleg să rămână izolate după ce au reuşit să scape de masacrul pe scară largă care a avut loc ca urmare avântului pe care l-a luat extracţia şi comercializarea cauciucului din regiunile Amazonului în secolul al XIX-lea.

"Condiţiile inumane de muncă şi pedepsele crude aplicate muncitorilor băştinaşi de către exploatatorii din regiunea Putomayo, între Peru şi Columbia, au fost criticate de Congresul SUA şi guvernul britanic în 1913", susţine Shepard.

Un număr mare de indigeni au pierit ca urmare a acestor condiţii, iar mulţi alţii au fost asimilaţi de grupurile locale. O parte din ei au decis să se izoleze de exterior, explică Shepard.

"În prezent există unii indigeni care trăiesc izolaţi."

Schimbarea politicilor

Anterior, în procesul de colonizare, politica guvernului brazilian privind grupurile indigene a fost de a atrage şi a contacta băştinaşii pentru a-i integra în societate. Dar, prin intermediul Fundaţiei Naţionale Indiene (FUNAI) - o organizaţie guvernamentală braziliană -, s-a constatat că de-a lungul timpului astfel de politici au dus la condiţii precare de viaţă sau chiar la moartea băştinaşilor.

După Constituţia din anii 1980, politica braziliană privind grupurile indigene a trecut de la noţiunea de integrare la cea de recunoaştere a obiceiurilor, limbii, credinţelor şi drepturilor funciare ale popoarelor indigene.

"Politica adoptată în cazul persoanelor izolate s-a schimbat de la o formă de contact forţat la una de promovare şi protejare a drepturilor lor", susţine un reprezentant FUNAI.

"Acest lucru înseamnă că dorinţa acestor oameni de a rămâne izolaţi trebuie respectată, iar statul trebuie să asigure condiţiile pentru ca acest lucru să aibă loc."

Astăzi, FUNAI monitorizează teritoriul triburilor izolate pentru a ţine la distanţă orice abuzuri.

"Există 32 de triburi indiene izolate confirmate, iar altele încă sunt sub observaţie. O cantitate mare de informaţii a fost deja colectată despre fiecare grup, iar teritoriile lor sunt monitorizate continuu fără a intra în contact direct", a afirmat reprezentantul FUNAl.

Întâlniri cu urmări mortale

Triburile de astăzi sunt lăsate în izolare, deoarece întâlniri în persoană ar putea expune membrii lor la contaminări cu boli infecţioase, aşa cum s-au dovedit mai multe întâlniri tragice care în trecut au dus la o mortalitate ridicată în rândul membrilor tribului.

Probabilitatea unei confruntări violente cu membrii triburilor, care văd în fiecare persoană străină un potenţial duşman ce vrea să le ia terenurile, este un alt motiv pentru a evita contactul.

Shepard, care scrie şi produce filme documentare despre popoarele din America de Sud, a scăpat ca prin minune de un grup nomad izolat numit Mashco-Piro. Tribul l-a ucis pe unul dintre prietenii săi băştinaşi, pe care se baza ca să-i faciliteze contactul cu grupul, aceştia speriindu-se de iniţiativa respectivă.

Tribul Mashco-Piro, explică Shepard, s-a izolat şi a abandonat agricultura după ce a fost masacrat de exploatatorii de cauciuc.

"Este important să realizăm că respectarea izolării [acestor triburi] echivalează cu respectarea dreptului lor de supravieţuire", susţine Shepard.

"Unii turişti sunt fascinaţi să vadă indigeni primitivi goi, imaginându-şi un fel de Jurassic Park. Ei nu-şi dau seama că indigenii îşi doresc doar să fie lăsaţi în pace, iar nerespectarea acestei dorinţe poate fi foarte periculoasă", a afirmat el.

Articolul în engleză: Uncontacted Tribes in the Amazon: Isolated by Choice
10.000 de români cer unirea României cu Republica Moldova

10.000 de români cer unirea României cu Republica Moldova