Un oraş din timpul lui Alexandru cel Mare, descoperit de arheologi în Pakistan

Arheologii au descoperit, în valea râului Swat, în provincia Khyber-Pakhtunkhwa din nord-vestul Pakistanului, ruinele unui oraş din vremea lui Alexandru cel Mare, a cărui armată a traversat văile din Himalaya în urmă cu peste 2.000 de ani, a raportat publicaţia Dawn.
Potrivit tradiţiei, Alexandru a fost prieten şi cu filosoful Diogene din Sinope, cinicul. Vizitat de către Alexandru în „vila-butoi” unde locuia şi întrebat: „Eu, Alexandru, împărat al lumii, ce pot să-ţi dau?”, a dat un răspuns memorabil: „Nu poţi tu să-mi dai ceea ce îmi iei: dă-te la o parte din lumina soarelui!” Plin de admiraţie, eroul ar fi zis: „Dacă n-aş fi fost Alexandru, adică un tânăr condamnat să cucerească lumea, aş fi vrut să fiu Diogene, un om liber”.
Potrivit tradiţiei, Alexandru a fost prieten şi cu filosoful Diogene din Sinope, cinicul. Vizitat de către Alexandru în „vila-butoi” unde locuia şi întrebat: „Eu, Alexandru, împărat al lumii, ce pot să-ţi dau?”, a dat un răspuns memorabil: „Nu poţi tu să-mi dai ceea ce îmi iei: dă-te la o parte din lumina soarelui!” Plin de admiraţie, eroul ar fi zis: „Dacă n-aş fi fost Alexandru, adică un tânăr condamnat să cucerească lumea, aş fi vrut să fiu Diogene, un om liber”. (wikipedia.org)

"Am ajuns la concluzia, pe baza referinţelor istorice şi a descoperirilor arheologice, că aici a trăit o comunitate grecească", a declarat arheologul Niaz Shah după ce au fost descoperite ruinele unui oraş în provincia Khyber-Pakhtunkhwa din nord-vestul Pakistanului. Prezenţa unui zid de apărare în jurul oraşului şi a ascunzătorilor de arme sugerează că ar putea fi vorba despre membri ai armatei lui Alexandru cel Mare.

Membrii etniei kalasha, o comunitate de aproximativ 4.000 de membri, sunt consideraţi descendenţi ai soldaţilor lui Alexandru cel Mare şi continuă să locuiască în văile pakistaneze din Himalaya.

Cu toate acestea, Swat este prima descoperire de acest fel, a spus Shah. "De-a lungul traseului pe care Alexandru l-a străbătut până în India au fost descoperite rămăşiţe ale civilizaţiei greceşti. Dar acesta este primul oraş pe care îl cunoaştem până acum", a adăugat el.

Situl abundă de arme şi monede, precum şi ceramică importată din regatul Greco-Bactrian (situat în trecut în Asia Centrală) şi din bazinul mediteranean, în secolul al II-lea î.Hr.

"În arheologia subcontinentului se cunoaşte puţin din cultura indo-greacă. Natural, de data aceasta am descoperit în Barikot mari straturi asociate nu numai unui oraş indo-grec, ci, de asemenea, unui oraş pre-grec şi o aşezare Maurya (primul imperiu indian) din secolul al II-lea î.Hr.", a declarat publicaţiei Luca Maria Olivieri, directorul misiunii arheologice italiene. "De asemenea, s-au găsit mai multe dovezi ale civilizaţiilor protoistorice care trăiau în afara zidurilor de apărare ale oraşului, aparţinând culturii Gandhara din secolele VII şi VIII î.Hr. ", a adăugat Olivieri.

La nord de situl unde au fost efectuate săpăturile, a fost descoperit, de asemenea, un templu budist al imperiului Kushan târziu, format din patru piloni care datează din secolul III d.Hr. şi imită arhitectura Regatului Greco-Bactrian, a adăugat el.

Potrivit experţilor, zona Barikot este unul dintre cele mai importante situri ale cercetării arheologice din ţară, deoarece acesta este singurul oraş indo-grec excavat pe scară largă şi unul dintre puţinele exemple în care se poate observa prezenţa imperiului Kushan în Asia de Sud.

Interacţiunea dintre Grecia şi regiunea Asia Centrală şi Asia de Sud a început odată cu ocuparea teritoriilor de către Alexandru cel Mare, în secolul IV î.Hr., care nu numai că a generat un schimb comercial şi cultural intens, dar, de asemenea, a favorizat curentele artistice şi filosofice ale perioadelor ulterioare.