Ungaria ar putea declara “stare de urgenţă” din cauza refugiaţilor

Un băiat aşteaptă împreună cu alţi refugiaţi să se îmbarce într-un autobuz în Nickelsdorf,  Austria, în apropiere de graniţa cu Ungaria, 10 septembrie 2015.
Un băiat aşteaptă împreună cu alţi refugiaţi să se îmbarce într-un autobuz în Nickelsdorf, Austria, în apropiere de graniţa cu Ungaria, 10 septembrie 2015. (Captură Foto)

Guvernul ungar ar putea declara “stare de urgenţă” în condiţiile în care mii de refugiaţi continuă să se îndrepte spre Ungaria în drumul lor către Germania sau alte ţări europene mai dezvoltate.

Janos Lazar, şeful de personal al biroului premierului ungar Viktor Orban, a declarat joi la o conferinţă de presă săptămânală că propunerea pentru declararea stării de urgenţă va fi primul punct de discuţie în cadrul întâlnirii guvernamentale din 15 septembrie.

Propunerea are loc în contextul în care Ungaria construieşte un gard de-a lungul graniţei sale cu Serbia cu scopul de a reduce sau chiar bloca fluxul de refugiaţi şi imigranţi, după ce zeci de mii de oameni, în special din zonele afectate de grupul jihadist Statul Islamic, au pătruns în această ţară în lunile recente.

Vinerea trecută, Parlamentul ungar a adoptat o serie de legi de “urgenţă” pentru a controla fluxul de refugiaţi care pătrund în ţară, acordând poliţiei mai multă autoritate şi stabilind pedepse severe, inclusiv închisoarea, pentru trecerea ilegală a graniţei.

Noile legi transformă în fapte penale distrugerea sau traversarea gardului de frontieră aflat în proces de construcţie.

Peste 160.000 de refugiaţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa au pătruns în Ungaria în acest an în drumul lor spre statele mai bogate ale Uniunii Europe, în special Germania.

La rândul ei, Austria a suspendat transportul feroviar transfrontalier către şi dinspre Ungaria.

Europa este în prezent divizată în ceea ce priveşte modul în care ar trebui gestionată această criză fără precedent a refugiaţilor, majoritatea fiind sirieni care fug datorită războiului civil care zguduie Siria de peste 4 ani.

Miercuri, Amnesty Internaţional a criticat ţările europene pentru abordarea eronată a crizei.

“Răspunsul la criza refugiaţilor din Europa a fost fragmentat şi incoerent, într-un moment în care nevoia pentru o conducere solidă şi o reformare a sistemului european privind acordarea de azil [pentru refugiaţi] a fost mai mare ca niciodată”, a declarat John Dalhuisen, director al Amnesty Internaţional pentru Europa şi Asia Centrală.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.