UNJR: Printr-o hotărâre secretă a CSAT, SRI a devenit responsabil de prevenirea accesului corupţilor în funcţii de conducere

CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor "persoane corupte" în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, a atras atenţia UNJR.
Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.
Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România. (Eugen Horoiu/Epoch Times)

În contextul discuţiilor recente despre implicarea SRI în justiţie, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a pus la dispoziţia opiniei publice un document comunicat asociaţiei de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării referitor la extinderea competenţelor Serviciului în zona justiţiei.

"Facem public acest document în urma solicitărilor repetate din partea presei, în condiţiile în care am făcut referire la el în trecut, în cadrul mai multor dezbateri, conferinţe sau poziţii publice. Scrisoarea din partea CSAT a fost primită după ce, pe data de 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat Consiliul Suprem de Apărare al Ţării ca, în baza Legii 544/2001 privind accesul de informaţii publice, să-i comunice toate hotărârile care privesc relaţia dintre serviciile de informaţii ale statului cu justiţia", se arată într-un comunicat remis de UNJR.

Ulterior, CSAT a cerut o întâlnire directă cu reprezentanţii judecătorilor pentru a discuta aspectele invocate în solicitare. Întâlnirea dintre UNJR şi Secretariatul CSAT a avut loc pe data de 11 februarie 2016, în cadrul căreia s-au discutat "aspecte ce ţin de clarificarea implicării SRI în actul de justiţie şi de verificarea existenţei agenţilor acoperiţi ai serviciilor secrete între magistraţi", s-a arătat în comunicatul remis la acea dată.

"Înainte de a avea loc întâlnirea, UNJR a cerut îndeplinirea a două condiţii. Prima condiţie a fost că "orice informaţii şi documente care vor fi puse la dispoziţie de Secretariatul CSAT să fie de natura celor ce pot fi aduse la cunoştinţa publicului", iar "a doua condiţie a fost că după întâlnire se va da un comunicat de presă, unde opinia publică să fie informată despre cele discutate". În urma acestei întâlniri, CSAT a răspuns cu scrisoarea ataşată, la data de 16 februarie 2016", a transmis instituţia condusă de Dana Gîrbovan.

Astfel, din răspunsul oficial al CSAT rezultă că, în ceea ce priveşte legislaţia internă, "atribuţiile instituţiilor abilitate în domeniul combaterii corupţiei, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României".

Potrivit UNJR, deşi în Legea 51/1991 nu există o menţiune explicită la corupţie ca având legătură cu siguranţa naţională, pentru a intra astfel în atribuţiile serviciilor de informaţii, CSAT a interpretat că, "prin amploarea şi consecinţele sale, corupţia se poate constitui într-o ameninţare la adresa securităţii naţionale".

Argumentând că "elaborarea şi adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democraţiei post-comuniste, în care corupţia nu căpătase valenţe de fenomen", în loc să modifice legea, aşa cum ar fi fost constituţional, în 2005 "CSAT a integrat problema corupţiei în structura Strategiei de securitate naţională, ca factor de risc şi obiectiv de securitate".

UNJR a subliniat că acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, împiedicând cetăţenii să cunoască în mod real cât de extinse sunt competenţele unor instituţii ale statului.

"Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia naţională de apărare din anul 2010, care o definea ca şi vulnerabilitate, iar Strategia de Informaţii stabilea ca una din principalele direcţii de acţiune care orientează activităţile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupţie la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcţii publice a persoanelor corupte", se mai arată în scrisoare.

Din acest paragraf rezultă, din perspectiva UNJR, că CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor "persoane corupte" în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

"Mai mult, aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informaţii în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură şi fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoştinţă de conţinutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile şi în cazul funcţiilor de conducere din justiţie. Cererea adresată Preşedintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret", a afirmat UNJR.

În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în "constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional".

Existenţa unor "echipe mixte" SRI-procurori a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu într-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că "a fost emisă o hotărâre CSAT care menţionează toate instituţiile cu responsabilităţi în depistarea şi combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv şi SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcţionării unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliţie, pe diverse paliere, de la depistarea şi combaterea corupţiei în Justiţie până la combaterea evaziunii fiscale".

Prezenţa acestor "echipe mixte" SRI-procurori, care nu au nici o bază normativă publică, a fost relevată şi de Directorul SRI Eduard Hellvig.

"SRI alocă resurse umane, resurse procedurale şi tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituţional de succes", a spus Eduard Hellvig la bilanţul DNA pentru anul 2015.

Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituţiilor implicate informaţii privind componenţa, competenţa, modul de acţionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informaţiile legate de acestea sunt clasificate.

"România se află în acest moment în situaţia în care, în afara Constituţiei şi a legilor ţării la care toată lumea are acces, există hotărâri secrete date de o altă autoritate decât cea legislativă, care au creat noi organisme (precum Centrul Naţional de Interceptări), au extins atribuţiile şi competenţele instituţiilor statului, fără ca cetăţenii să poată şti dacă şi cât de mult acestea afectează drepturilor lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil şi o justiţie independentă", a subliniat UNJR.

UNJR şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au atras atenţia încă din 2015 că "interferenţa SRI în justiţie în urma unor decizii secrete ale CSAT subminează statul de drept şi democraţia din România, impunându-se de urgenţă lămurirea tuturor aspectelor privind interferenţa şi relaţia dintre servicii secrete şi justiţie, inclusiv pentru a se asigura informarea corectă a cetăţenilor şi a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect."