USR: Motivul respingerii de către CCR a DNA-ului Pădurilor este ridicol. Mafia lemnului are legături cu cei de la putere
În zona localităţii Nucşoara (jud. Argeş), pe Râul Doamnei şi Valea Cernatului, se taie copaci de o valoare deosebită. Şi pentru pădure, şi pentru profitori... (Facebook - Mihai Goţiu)
Uniunea Salvaţi România a declarat că motivarea Curţii Constituţionale pentru decizia de respingere a înfiinţării aşa numitului DNA al Pădurilor este “ridicolă” şi a precizat că va redepune proiectul. În plus, USR a acuzat că mafia pădurilor are legături cu „oamenii aflaţi la putere”.
„CCR a publicat motivarea deciziei de respingere a DNA-ului pădurilor. Motivul ridicol e lipsa indicării unei surse certe de finanţare! În ultimii patru ani au fost adoptate zeci de legi fără surse certe de finanţare şi fără analize de impact bugetar, unele dintre ele care au destabilizat complet bugetul de stat. CCR nu le-a văzut pe acelea. Dar iată că au găsit de cuviinţă să folosească acest motiv ca să respingă DNA-ul pădurilor, o structură menită să lupte cu adevărat împotriva defrişărilor ilegale din pădurile ţării. Nicio problemă. Noi continuăm să milităm pentru DNA-ul Pădurilor şi vom redepune legea indicând sursa de finanţare”, a susţinut USR pe pagina sa de Facebook.
USR mai transmite că este “revoltător” că, în loc să identifice fonduri pentru a transforma în realitate DNA-ul Pădurilor, Guvernul PNL „a ales să blocheze legea la CCR”.
„Lupta pentru apărarea pădurilor României ar trebui să fie comună, dar se pare că mafia lemnului are legături puternice cu oamenii aflaţi la putere”, a conchis USR.
Remarcile USR vin în contextul în care, la sfârşitul lunii septembrie, Curtea Constituţională a dat câştig de cauză Guvernului Orban cu privire la legea USR de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DNA-ul Pădurilor). Obiecţia de neconstituţionalitate a fost admisă cu unanimitate de voturi.
Reamintim că, potrivit proiectului USR, „DNA-ul pădurilor” ar urma să fie o structură specializată de parchet, pe modelul DIICOT, care să aibă în competenţă investigarea infracţiunilor de mediu, şi a cărei activitate va fi prezentată Parlamentului, periodic, prin rapoarte.
Depunerea acestui proiect de către USR vine în condiţiile în care Consiliul Uniunii Europene a recomandat ţării noastre, prin Raportul pentru România al Grupului de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL), înfiinţarea unei structuri speciale de magistraţi profesionalizaţi în domeniul combaterii infracţiunilor împotriva mediului.
Anual, dispar peste 20 milioane de metri cubi de lemn din ţara noastră. Volumul de lemn recoltat fără acte din păduri s-a dublat între 2014 şi 2018, dar numărul dosarelor penale legate de aceste infracţiuni trimise în instanţă s-a redus cu aproape 50% între 2016 şi 2019.
