Viaţa ca o "pradă"

Câine comunitar pe stradă
Câine comunitar pe stradă (Epoch Times România)

Nu este titlul cărţii lui Marin Preda, ci povestea reală a unui băieţel care ieri a murit. Cu trupul sfâşiat de sute de muşcături de câini. Incredibila "poveste" a avut loc în apropierea parcului Tei din Bucureşti, oraş numit cândva, micul Paris.

Copilul, ieşit la plimbare împreună cu bunica şi frăţiorul de 6 ani a fost atacat de câini vagabonzi. A murit din cauza unei hemoragii externe masive, în urma sutelor de muşcături.

Copiii se îndepărtaseră de bunică, care nu a văzut ce s-a întâmplat. Nepoţelul mai mare a luat-o la fugă când l-au atacat câinii şi a scăpat doar cu un picior muşcat. Poliţia care a venit la "locul faptei", după ce bunica a sunat la 112, nu au mai avut pe cine salva. Nu au putut decât să "recupereze" un corp micuţ, fără suflare, desfigurat de muşcături.

"Copilul avea corpul plin de muşcături. Pur si simplu arăta că o pradă" a declarat marţi la televizor, vizibil emoţionat, medicul care a făcut autopsia băieţelului de numai 4 ani.

Medicul legist Abdo Salem, de la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML), trage un semnal de alarmă asupra cazurilor frecvente de oameni muşcaţi de câini:

"Nu putem supravieţui pe străzi, în oraş, cu 60.000 de câini! Câinii atacă în virtutea instinctului lor natural, nu este vina lor."

Este a treia persoană omorâtă de câini căreia medicul legist i-a făcut autopsia.

Câţi trebuie să moară până luăm câinii de pe străzi? Instinctul animalului e natural. Însă oamenii, ce acţionează în virtutea raţiunii, ce păzesc?

"Demisia lui Oprescu vrem!"

PDL cere demisia lui Oprescu, pe care îl consideră marele vinovat pentru că străzile şi parcuriule capitalei gem de câini.

“Nu se întâmplă absolut nimic: nu se eutanasiază, nu se strâng în adăposturi, nu se sterilizează, iar rezultatul, din păcate, este cel pe care-l vedem astăzi”, declara luni Mihai Atănăsoaei, preşedinte interimar al Organizaţiei PDL Bucureşti şi fost prefect al capitalei în anii 2010 - 2012.

"Programul de gestiune a câinilor fără stăpân în Bucureşti este atributul Primăriei Capitalei, al primarului general" afirmă Atănăsoaei, "astfel încât PDL Bucureşti cere demisia imediată a primarului general al Capitalei.”

Dar Oprescu, nu este singurul vinovat în viziunea lui Atănăsoaei. Fiind întrebat dacă PDL intenţionează să readucă în discuţie în Parlament tema câinilor fără stăpân, el a spus că acest subiect se află în “sertarul preşedintelui Senatului”, Crin Antonescu.

“Acest subiect există în sertarul preşedintelui Senatului, dar, repet, nu e o chestiune politică, e o chestiune administrativă. Ultima oară după ce Curtea Constituţională s-a pronunţat pe legea adoptată de fostul Parlament proiectul a fost modificat astfel încât să se respecte decizia CCR. A trecut un an şi jumătate de când a fost înaintată preşedintelui Senatului. Desigur, e obligaţia noastră să cerem rediscutarea acelei legi în lumina concluziilor Curţii Constituţionale. Dar, repet, în situaţia actuală, problema câinilor fără stăpân este în sarcina Primăriei Capitalei”, a conchis Mihai Atănăsoaei.

Legea câinilor vagabonzi

Până să ajungă în sertarul lui Antonescu, legea câinilor fără stăpâni a avut un drum lung de făcut. Că noi, românii, suntem un popor milos.

Mihai Cristian Atănăsoaei anunţa în mai 2010, pe vremea când era prefect al capitalei, că a înaintat către Parlament o iniţiativă legislativă referitoare la câinii vagabonzi. În esenţă, legea propunea ca maidanezii să fie strânşi de pe stradă, duşi în adăposturi şi eutanasiaţi dacă nimeni nu-i revendică în 30 de zile după ce au fost duşi în adăpost iar primăriile nu dispun de fonduri pentru ei. Legea mai prevedea că eutanasierea animalelor fără stăpân se putea realiza după ce autorităţile locale consultau populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier şi că toţi câinii vor fi echipaţi cu cipuri.

După ce Camera Deputaţilor a adoptat la 22 noiembrie 2011 proiectul legislativ, Curtea Constituţională l-a respins, în principal deoarece prevedea eutanasierea câinilor vagabonzi.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR) , Antonie Zegrean, declara în 2012: "(..) eutanasierea nu este un lucru normal, este împotriva demnităţii umane. Imaginaţi-vă un câmp imens pe care sunt 200.000 de câini şi câţiva oameni care îi omoară. Aţi vrea să vă uitaţi acolo, să vedeţi imaginea asta? Aţi vrea să fiţi unul dintre cei care îi omoară? Deci este vorba nu doar despre demnitatea omului care se uită, ci şi despre cea a celui care este pus să facă acest lucru. Dar nu ăsta este neapărat motivul constituţional, ăsta este un altfel de motiv, este un motiv pe care o să-l înţeleagă cine poate să-l înţeleagă.”

Textul proiectului de lege este confuz, a mai explicat Zegrean „Motivul constituţional este că textul este greşit scris. Este confuz. Este confuz şi nu poate fi aplicat pentru că face un amalgam între mai multe alineate. De exemplu, spune că, în situaţia câinilor care nu sunt revendicaţi în 30 de zile de la data la care au fost luaţi la adăpost, se poate lua una dintre următoarele măsuri şi înşiră acolo mai multe măsuri, dintre care una este eutanasierea, după care spune că două dintre acestea combinate. Ei, imaginaţi-vă un câine eutanasiat şi pe urmă aruncat în stradă”, a spus el.

Îmi pot imagina. Nu vreau însă să îmi imaginez trupul copilului de 4 ani sfâşiat de câini. Nici ce au simţit părinţii când s-au dus să îî ia trupuşorul în sicriu.

Epopeea a continuat. Mihai Atănăsoaei, încă prefect al Bucureştiului în 2012, a transmis Senatului României câteva propuneri de modificare a legii maidanezilor pentru a fi în concordanţă cu decizia CCR. Pilula eutanasierii a fost îndulcită, se vorbea doar de eutanasierea câinilor diagnosticaţi bolnavi.

A trecut un an şi jumătate şi de lege nu s-a mai auzit nimic până la moartea băieţelului de 4 ani.

Eutanasiere versus a îi ţine vii. Pe câini

Atănăsoaei explica în 2012 că eutanasierea unui câine costă 11 lei. Costul mediu de întreţinere a unui câine într-un adăpost costă, în schimb, 375 de lei.

"Copilul avea corpul plin de muşcături. Pur si simplu arăta că o pradă" a declarat marţi la televizor, vizibil emoţionat, medicul care a făcut autopsia băieţelului de numai 4 ani.

Concluziile se impun.

ONG-uri au tunat şi au fulgerat contra lui Atănăsoaei pentru ideea de a eutanasia câini. "Ne întoarcem în trecut!" "Atănăsoaei vrea să omoare câinii care i-au scăpat lui Băsescu pe vremea când era primar!"

Asociaţia Cuţu-Cuţu compara chiar adăposturile pentru câini cu lagărele de exterminare de la Auschwitz:

"Ne amintim cu toţii la ce chinuri au fost expuşi evreii în timpul războiului. Regretăm cumplit. Acelaşi lucru se întâmplă acum cu câinii", se afirma într-un comunicat al Asociaţiei Cuţu-Cuţu din 2012.

Câinele care l-a omorât marţi pe băieţelul de patru ani aparţinea unui... ONG, a declarat pentru B365.ro Razvan Bancescu, responsabilul de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea si Protectia Animalelor din Bucuresti.

Starea de fapt în 2012

Bucureştiul avea 40.000 de câini "comunitari" iar pentru a îi ţine în adăposturi comunitatea ar fi trebuit să plătească 41.860.000 euro anual. Banii pe care Primăria clar nu şi i-ar fi permis, nici în cele mai frumoase vise de primari.

"La Bucureşti doar, la un număr de cca 40.000 de câini şi la un cost de întreţinere de 375 lei/câine/lună, bugetul va trebui să aloce suma de 41.860.000 euro anual. Iată deci cum, ipocrizia unor ONG-uri dublată de cea a unor primari nu fac decât să perpetueze această stare de fapt cu o medie de 10.000 de oameni muşcaţi anual în Capitală şi alte posibile decese, întrucât nu cred că vreun primar şi nici Primarul General vor aloca această sumă, decât dacă renunţă la alte proiecte. În aceste condiţii, ONG-urilor le revine o implicare efectivă şi nu doar la TV, prin construirea de adăposturi private unde să aibă grijă de animalele pe care zic că le iubesc, prin demararea unor campanii serioase şi eficiente de încurajare a adopţiilor sau prin acordarea de sprijin autorităţilor locale. La urma urmei, ei şi-au dorit această soluţie. Acum, e rândul dumnealor să o implementeze. Eu consider că mi-am dus până la capăt, date fiind obstacolele, promisiunea de a oferi o soluţie la problema câinilor fără stăpân. Voi continuă să fac lobby pe lângă parlamentari pentru ca legea să fie discutată şi votată cât mai repede cu putinţă. După adoptarea legii, încurajez toţi bucureştenii să ceară Primăriei Generale aplicarea ei întocmai” declara Atănăsoaei în 2012.

Starea de fapt în 2013

Cei 41.860.000 euro anual necesari ca să adaposteşti câinii, evident nu s-au găsit.

Iar cei 40.000 de câini despre care vorbea Atănăsoaiei s-au înmulţit şi astăzi avem peste 60.000 de mii. 59.889, de fapt, după ziua de luni.

Căci 20 de câini au fost ridicaţi ieri din parcul Tei. La care se adaugă cei 91 de câini strânşi de Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din 19 parcuri ale capitalei în perioada 18-21 august. Parcul Tei nu era printre ele, dar nu-i nimic. S-a făcut curăţenie retroactiv, după "tragicul accident."

Primăria "dispune" doar de două "Auschwitz"-uri pentru câini, unul în bd. Theodor Pallady şi altul la Mihăileşti, cu o capacitate totală de 350 de câini. Unde vor încape restul pana la 60.000 de câini, rămâne un mister.

Poate la Dogtown

Undeva, la 31 de kilometri de capitală, în satul Uzunu din judeţul Giurgiu există un adăpost pentru câini la standarde europene, administrat de un ONG, în parteneriat cu Primăria Bucureşti. Acolo, câinilor, li se face, la cerere, chiar şi paşaport. Centrul are spital pentru animale, zonă de carantină şi padocuri pentru vreo 10.000 de câini din cei peste 60.000 aflaţi pe străzi.

Tot insuficient, dar ONG-urile au răspuns la provocarea lui Atănăsoaei şi au făcut câte ceva.

Adăpostul, inaugurat în mai 2012, este un proiect al Asociaţiei Portico, a fost dezvoltat în parteneriat cu mai multe ONG-uri şi susţinut de Primăria Municipiului Bucureşti.

La deschiderea adăpostului, a fost prezent şi primarul Capitalei, domnul prof. dr. Sorin Oprescu care declara:

“Tot ceea ce vedeţi aici este provocarea pentru societatea civilă de a veni şi de a face”, a declarat Oprescu. “Aş vrea, până la sfârşitul acestei veri, câinii fără stăpân să nu mai fie o problemă pentru Bucureşti. Cred că putem aduce un echilibru în societate.” Tot pe societatea civilă pica greul, Atănăsoaei nu se înşela.

Echilibrul nu a fost adus. Marţi, în adăpostul Dogtown de 10.000 de locuri erau cazaţi doar vreo 400 de câini. Restul până la peste 60.000 ... pe străzile micului.. "Paris."

Tot Bucureştiul este un dogtown. Un oraş construit cândva pentru oameni pentru oameni, este acum un mare sălaş pentru câini. Sunt pretutindeni. Sunt în parcuri, sunt pe lângă blocuri, te latră dimineaţa în parcare iar oamenii de bine le dau mâncare lângă bloc.

Peste 4.000 de persoane s-au prezentat în primele 5 luni ale acestui an la "Matei Balş" pentru a se trata de muşcături.

Iar marţi, o viaţă, viaţă unui copil de patru ani a fost o pradă pentru câini.