Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, trebuie să comunice cu celeritate dacă în intervalul 2012-2018 au fost transmise din partea Comisiei Europene solicitări de informaţii cu privire la descrierea situaţiei juridice şi la stabilirea paşilor procedurali în cazuri de presupusă corupţie la nivel înalt, a solicitat, prin intermediul unei scrisori, premierul Viorica Dăncilă.
"În spaţiul public au apărut informaţii referitoare la documentul oficial transmis de către Comisia Europeană Ministerului Justiţiei, în anul 2012, în cuprinsul căruia se solicitau informaţii cu privire la descrierea situaţiei juridice şi la stabilirea următorilor paşi procedurali în cazurile de presupusă corupţie la nivel înalt, dosare aflate în curs de judecată, care îi vizau pe domnii Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.
În urma dezbaterilor din mass-media, şi având în vedere interesul public cu privire la clarificarea unor aspecte extrem de importante, precum şi necesitatea funcţionării României ca stat democratic, suveran şi independent în care funcţionează separaţia puterilor în stat, vă solicit, domnule ministru, cu celeritate, să îmi comunicaţi dacă în perioada 2012-2018 au mai fost transmise astfel de solicitări Ministerului Justiţiei, direct ori în alt context", se arată în scrisoarea premierului.
Potrivit Digi4, jurnalistul Mihai Gâdea a prezentat, duminică, la Antena 3, un document datat 10 octombrie 2012, adresat Guvernului României, în care erau formulate mai multe solicitări în legătură cu MCV, mecanismul UE prin care încă de la aderarea ţării este monitorizată justiţia din România. În documentul prezentat erau 21 de probleme care interesau Comisia Europeană, iar la punctul 20 se cerea o scurtă descriere a situaţiei curente şi să se stabilească paşii următori pentru cazurile de înaltă corupţie.
"Documentul este, de fapt, scrisoarea prin care Catherine Day, secretar general al CE, îi comunica Monei Pivniceru parametrii discuţiilor care urmau să aibă în decembrie 2012 privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Copperare şi Verificare. În cazul acestei liste, CE solicita stadiul dosarelor şi paşii procedurali care urmează în cadrul obiectivului nr. 3 al MCV, care privea corupţia la nivel înalt. Dar în acelaşi document, Comisia se interesa în acelaşi mod, indicând nume şi prenume, şi de chestii mai mărunte, cum ar fi incompatibilităţi, conflicte de interese, ridicări de imunităţi. Toate erau, de fapt, cazurile relevante în acel moment. Cum altfel se puteau evalua progresele (sau regresele) obiectivelor MCV fără să te interesezi de cazurile relevante?", a explicat jurnalistul Liviu Avram într-un editorial publicat în Adevărul.