Vlad Voiculescu: Corupţia generează rezistenţă la antibiotice

În ţările unde există corupţie regulile sunt încălcate, nu sunt respectate ghiduri şi protocoale terapeutice, eliberarea medicamentelor se face fără prescripţie etc. Dacă nu se iau măsuri până în 2050, în lume se vor înregistra 10 milioane de decese produse de infecţii cu germeni rezistenţi, a avertizat ministrul Sănătăţii.
Vlad Voiculescu (Ministrul Sanatatii)
Vlad Voiculescu (Ministrul Sanatatii) (Florin Chirila/Epoch Times)

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu a lansat luni campania de informare numită "Nu antibiotice la întâmplare", campanie menită să atragă atenţia asupra consumului abuziv de medicamente. Campania se adresează, potrivit ministrului, atât pacienţilor cât şi medicilor şi producătorilor de medicamente, pentru a atrage atenţia că antibioticele pot nu doar să vindece, ci să şi ucidă, dacă sunt folosite în exces sau la întamplare.

Deşi antibioticele au marcat un mare progres în medicină, utilizarea lor poartă însă în ea "germenii rezistenţei bacteriene la antibiotice."

"Cu cât antibioticele sunt utilizate mai frecvent, cu atât acest fenomen este mai accelerat. Astfel, s-a ajuns ca în ultimele decenii să ne confruntăm cu boli rezistente la antibiotice.", a declarat ministrul, precizând că din cauza rezistenţei la antibiotice, tratamentul marilor arsuri, administrarea de medicamente după transplanturile de organe, chimioterapia etc., riscă să fie imposibile sau greu de făcut din cauza bacteriilor periculoase care îi infestează pe pacienţi şi care au dezvoltat rezistenţa la antibiotice.

Ministrul a mai precizat că ceea ce se întâmplă doar în spital este doar vârful aisbergului, căci marele consum de antibiotice are loc în afara unităţilor medicale.

"Peste 90% din consumul de antibiotice are loc în afara spitalului, pentru infecţii tratate la domiciliu. Pe de o parte, pacienţii şi familiile lor solicită în mod expres medicilor să li se prescrie antibiotice sau farmacistului să li se elibereze antibiotice fără prescripţie medicală. Pe de altă parte, prescriptorii recomandă antibiotice inutile, din mai multe motive - fie din lipsa informaţiilor medicale actualizate, fie la presiunea pacientului sau a familiei fie datorită presiunilor familiei, fie din teama de a nu greşi în minus, teama de a fi culpabili dacă nu le prescriu."

În contextul în care în ultima perioadă în mass media s-a scris din ce în ce mai mult despre afacerile oneroase legate de medicamente - de la contracte prin încredinţări directe la reţete false - Voiculescu a ţinut să scoată în evidenţă faptul că rezistenţa la antibiotice mai are un factor declanşator şi anume corupţia.

"În societăţile unde există corupţie regulile sunt încălcate, nu sunt respectate ghiduri şi protocoale terapeutice, eliberarea medicamentelor se face fără prescripţie, nu se respectă măsurile de izolare a pacienţilor infectaţi cu germeni multirezistenţi. Astfel, dacă nu se iau măsuri energice, estimările arată că până în anul 2050, în toată lumea se vor înregistra 10 milioane de decese produse de infecţii cu germeni rezistenţi", a explicat ministrul.

La lansarea campaniei, care va consta în difuzarea unui spot TV produs sub coordonarea Ministerului Sănătăţii şi în distribuirea de cutii de pseudo-medicamente cu inscripţia "Nu antibiotice la întâmplare! şi în care sunt inserate flyere de informare a luat cuvântul şi Eugen Iancu, tatăl unuia dintre tinerii care şi-au pierdut viaţa în spital în urma incendiului din Colectiv.

"Astăzi e un an de când copilul meu a murit în urma incendiului din Colectiv şi pot să spun că după trei săptămâni de spitalizare el a murit cu 5 bacterii. Între timp am aflat că aceste bacterii se dezvoltă şi datorită neadministrării corecte a antibioticelor. Şi acest factor a dus la ceea ce avem în spitale. Eu am avut şansa, dacă pot să spun aşa... de a putea compara ce s-a întâmplat în spitalele din România şi ce s-a întâmplat în străinătate. Dacă copilul meu a fost tratat din primele săptămâni de internare cu antibiotice date preventiv, pentru că nu erau analize făcute (...) pot spune că odată ajunşi în străinătate, pacienţii nu au mai beneficiat de acelaşi tratament. Acolo de bază era igiena, izolarea şi de-abia la urmă antibioticul."

Iancu a mai precizat că şi el avea obiceiul ca atunci când are o problemă - chiar şi minoră - să se ducă la farmacie şi să ceară un antibiotic şi a precizat că îşi doreşte să contribuie ca această mentalitate, pe care a avut-o şi el, să se schimbe.

"Atât eu, personal, cât şi asociaţia pe care o conduc (Asociaţiei Colectiv GTG 3010 n.r.) dorim să ne implicăm în astfel de programe de atenţionare a populaţiei, de schimbare în bine a ceea ce nu se întâmplă bine în sistemul medical. Aceste antibiotice luate în abuz, din păcate, nu sunt cea mai bună cale", a declarat Iancu.