Andrei Pleşu despre locuri, timpuri, gentilomi şi civilizaţie interioară
Se încarcă player-ul...
La lansarea volumului Modelul Antim, modelul Păltiniş, Cercuri de studiu şi prietenie spirituală apărut la editura Humanitas sub semnătura Ancăi Manolescu, Andrei Pleşu a evocat spiritul, talentele şi valorile care iradiau lumină în anii grei ai dictaturii.
"În Antichitate se vorbea de centre care aveau o anumită încărcătura simbolică şi spirituală. Era acolo o forţă de atracţie, absorbţie şi o iradiere spirituală care consacră locul respectiv".
"Am avut noroc. S-a întâmplat să joc şi eu în filmul Păltiniş".
"Domnii din cadrul Rugului Aprins pe care i-am cunoscut erau toţi nişte domni. Asta e un cuvânt care astăzi nu mai are consistenţa şi actualitatea pe care pare să o fi avut cândva. Constantin Noica era şi el un domn.(...). Alexandru Dragomir era şi el un domn. Petru Creţia era şi el un domn. Ne străduiam şi noi în marginea acestor domni să ne purtăm cuviincios. Nu ne ieşea întotdeauna (...).
E foarte important pentru o comunitate intelectuală, spirituală ca înăuntrul ei dincolo de ştiinţă, arta conversaţiei, dincolo de disciplina uceniciei de un fel sau altul - e foarte importantă aura de civilizaţie interioară, de amenitate şi afabilitate, care - mai ales în lumea în care aceste două grupuri au luat naştere - nu mai era o normă, ci dimpotrivă".
